Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manifestat împotriva amnistiei fiscale
„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală.
Deputaţii care veneau azi dimineaţă la şedinţa plenară au fost întâmpinaţi cu mesaje prin care erau îndemnaţi să nu voteze proiectele legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. Iniţiativele înregistrate recent în Parlament preved că persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate.
Elena Bodnarenco, deputată din Partidul Comuniştilor, le-a spus manifestanţilor că ea este împotriva acestor iniţiative şi nu le va vota.
Şi deputata socialistă Zinaida Greceanîi a spus că nu îşi va da votul pentru aceste proiecte de lege.
La rândul său, deputatul liberal-democrat, Vladimir Hotineanu, a declarat că va studia iniţiativele, fără însă să specifice dacă îşi va da sau nu votul.
Experţii prezenţi la flashmob au menţionat că iniţiativele apără interesele demnitarilor care nu şi-au declarat toate bunurile pe care le au în posesie.
Pavel Postică, jurist în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, a declarat că prin aceste iniţiative ar putea fi legalizate mai multe scheme de corupţie. „Principalul risc al proiectului este că în economia Republicii Moldova ar putea intra bani negri, murdari. Au fost organizate nişte dezbateri publice pe care noi le considerăm mimate, deoarece societatea civilă a fost anunţată cu o zi înainte despre ele, astfel că nu am avut timp să ne pregătim”, a specificat reprezentantul Promo-LEX.
Totodată Nadejda Hriptievschi, expertă la Centru de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a precizat că iniţiativele legislative nu au parcurs calea Guvernului, comisiilor parlamentare, dar şi cele ale dezbaterilor publice.
Amintim că proiectele legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală au fost înregistrate în Parlament la începutul lunii curente, iar astăzi, 16 decembrie, sun incluse pe agenda şedinţei Parlamentului.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Candidatura consilierului democrat de la Palanca a stâr...
La doar două zile de când Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Legislativului a anunţat că pentru funcţia de membru în Consiliul de Integritate al ANI au depus dosarele două persoane, Parlamentul și-a selectat reprezentantul în această structură. Este vorba de Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO). Unii deputați afirmă însă că celălalt candidat nu ar fi trebuit admis la concurs, deoarece ar fi membru al Partidului Democrat.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
