Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului

Arhiva 18 septembrie 2017 2033

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 



Pretextul fals

În noiembrie 2014, când guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a mers la şedinţa secretă de Guvern solicitând oferirea unei garanţii de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru a salva depozitele oamenilor simpli de la cele trei bănci stoarse de bani prin credite neperformante, peste 96% din deponenţii BEM, BS şi Unibank, persoane fizice, îşi puteau recupera banii păstraţi la bancă fără nicio intervenţie din partea statului. Potrivit informaţiilor oficiale obţinute de Centrul de Investigaţii Jurnalistice de la Banca Naţională a Moldovei (BNM), la cele trei bănci, în acel moment, existau 2,3 milioane de conturi bancare, deţinute de persoane fizice, în valoare de până la 6.000 de lei fiecare. Pe cele 2,3 milioane de conturi se găseau 280 de milioane de lei. Pentru aceşti deponenţi, întreaga sumă păstrată la bancă urma să fie recuperată din contul Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care are obligaţia legală să restituie până la 6.000 de lei fiecărui deponent persoană fizică. Mecanismul a fost însă activat în momentul în care BNM decide retragerea licenţei unei bănci. La recomandarea BNM şi a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF), Guvernul a decis să recupereze aceşti bani din fonduri publice şi nu din cele bancare.

Cum a pierdut statul 800 de milioane de lei

În toamna anului 2015, când a fost luată decizia de închidere a celor trei bănci, lichidatorii BEM, BS şi Unibank au apelat totuşi la Fondul de garantare, doar că pentru recuperarea a 159.605 lei, pentru 53 de persoane. „Numărul celor care au beneficiat de recuperarea banilor de la Fondul de garanţie a fost nesemnificativ. De la Banca Socială am primit o listă de 21 de persoane, cu recuperarea a 99.812 lei, de la Banca de Economii – o listă de 25 de persoane, care urmau să primească  51.139 de lei, iar Unibank a transmis o listă de şapte persoane care aveau depozite în valoare totală de 8.654 de lei. Cineva, de exemplu, din acea listă, avea de primit doar 22 de bănuţi”, afirmă Eduard Usatîi, directorul executiv al Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Un calcul simplu arată că dacă Fondul ar fi fost activat pentru toţi deponenţii celor trei bănci, din contul banilor publici ar fi fost economisiţi peste 800 de milioane de lei. Usatîi recunoaşte că Fondul nu deţine lichidităţi atât de mari, dar, apelând la împrumuturi de la bănci sau de la stat, ar fi putut face faţă.  

Cui au servit garanţiile de stat?

Cea mai mare parte din banii oferiţi prin garanţii de stat au fost cheltuiţi pentru a restitui depunerile băneşti ale 15.967 de persoane care aveau pe conturile lor bancare mai mult de o sută de mii de lei. Potrivit datelor furnizate de  BNM, pe conturile acestor persoane, care reprezintă doar 0,66 % din numărul total al deponenţilor celor trei bănci în proces de lichidare, se păstrau 4,4 miliarde de lei, sau 65% din volumul total al depozitelor persoanelor fizice.

Potrivit stenogramei şedinţei secrete a Guvernului din 7 noiembrie 2014, atunci când a fost acordată prima garanţie de stat, de către Guvernul Leancă, ministrul de atunci al Afacerilor Interne, Dorin Recean, a propus instituirea unui plafon pentru restituirea depozitelor din mijloacele de stat. Venind în întâmpinarea lui Recean, guvernatorul BNM a sugerat că poate fi stabilit un plafon de până la un milion de lei. Ministrul de atunci al Economiei, Andrian Candu, a insistat – „Nu va fi plafonat!”. Datele BNM arată că în cele trei bănci existau doar 354 de depozite mai mari de un milion de lei. Valoarea totală a acestora era de circa un miliard de lei.   

În cadrul aceleiaşi şedinţe secrete de la Guvern, luat la rost cu privire la riscurile de fraudare a banilor acordaţi prin garanţie de stat, Candu a dat asigurări că a fost creat un filtru incontestabil -  o comisie specială. Comisia urma să analizeze soldurile din conturile persoanelor fizice şi juridice, cu capital privat, inclusiv societăţi comerciale în care statul deţine sub 25% din acţiuni, pentru a stabili care dintre ele pot beneficia de restituirea depunerilor băneşti. „Comisia-filtru” urma să nu permită ca banii să ajungă în mâinile deponenţilor-persoane fizice şi juridice care ar fi fost identificate ca fiind afiliate băncilor sau/şi neconforme legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. În atenţia acestei comisii urmau să ajungă toate depozitele mai mari de 500.000 de lei. În cazul persoanelor fizice, potrivit lui Drăguţanu, ar fi fost vorba despre 1.400 de deponenţi.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a încercat să afle cine a făcut parte din acea comisie specială care a împărţit o bună parte din cei 14,2 miliarde de lei. Într-un răspuns oficial primit de la Ministerul Finanţelor suntem informaţi că „în principiu, prevederile Hotărârii de Guvern din 13 noiembrie 2014 au fost executate în modul corespunzător şi în termenii stabiliţi de Ministerul Finanţelor”. Dat fiind însă faptul că „actele şi datele prelucrate şi emise întru executarea hotărârii Guvernului din 13 noiembrie 2014 constituie informaţii oficiale cu accesibilitate limitată”, „satisfacerea pretenţiilor referitoare la accesul la informaţii nu este posibilă”, ne informează ministrul Octavian Armaşu. Continuarea investigației o puteți găsi pe Anticorupție.md.

Mariana Rață

Sursă foto: Radio Europa Liberă



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Campania „Fii cu ochii pe autorități!”: întâlnire de in...

În cadrul campaniei de informare și încurajare a implicării civice „Fii cu ochii pe autorități!”, în orașul Rezina a avut loc o întâlnire cu cetățenii la tema transparenței decizionale și a accesului la informație. La acest eveniment, organizat de API și portalul MoldovaCurata.md, în parteneriat cu ziarul regional independent „Cuvântul”, au participat activiști civici, funcționari publici, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor locale, alți locuitori ai orașului și raionului Rezina.

27 septembrie 2017
2409

Donațiile către partid și firma nedeclarată a președint...

Ion Artene, președintele raionului Nisporeni, a donat Partidului Democrat din Moldova (PDM), din care face parte, aproape o treime din venitul anual al familiei sale, în ultimele două campanii electorale. El locuiește împreună cu soția, și ea funcționară, într-o casă particulară din orașul Nisporeni și este fondator și administrator al unui SRL, pe care, nici el, nici soția, nu l-au indicat în declarațiile de avere.

10 noiembrie 2015
1922

Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale...

Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.  

06 ianuarie 2015
6210

De frica testului de integritate profesională, funcțion...

Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.  

30 august 2014
1583

Ambasadorul Norvegiei la Kiev: „Este aproape imposibil...

În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.

31 mai 2016
1585

Un primar certat cu legea atacă presa

Primarul satului Cimișeni din raionul Criuleni, Ghenadie Rabei, care este cercetat penal pentru huliganism şi şantaj, a ajuns să intimideze jurnaliștii care-i critică comportamentul. Alesul local era cât pe ce să provoace, zilele trecute, un accident rutier cu implicarea unei mașini de serviciu a postului de televiziune Jurnal TV.

30 august 2013
2312