MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA

Arhiva 6 septembrie 2014 2063

La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.



Serghei Diaconu, viceministrul Afacerilor Interne, a explicat vineri, 5 septembrie, în cadrul unor dezbateri publice, de ce MAI are nevoie de această pârghie. „Avem angajaţi cu statut special, aşa cum sunt angajaţii SIS-ului. Au o calitate diferită de ceilalţi poliţişti. Respectiv, riscurile corupţionale sunt de zeci de ori mai mari decât în alte instituţii. Până la urmă, 17.200 de angajaţi ai MAI nu pot fi testaţi de 300 de angajaţi ai CNA. Astfel, a fost o înţelegere bună cu CNA să ne acorde şi nouă această posibilitate. În schemă au rămas însă doar SIS şi CNA, iar MAI a fost într-un fel uitat”, susţine Serghei Diaconu.

Oficialul face trimitere la Legea cu privire la activitatea Poliţiei care, prin articolul 40, oferă dreptul unei subdiviziuni specializate a MAI să-şi testeze propriii angajaţi. Deşi această prevedere ar urma să fie abrogată, conducerea instituţiei solicită păstrarea ei. „Trebuie să avem mecanismele noastre de testare în raport cu propriii angajaţi. În multe cazuri, când au fost prinşi poliţişti corupţi, să vedeţi că tocmai Serviciul Protecţie şi Securitate Internă a furnizat datele CNA-ului. Este o practică bună şi dacă ne vom lipsi de ea, va fi foarte greu să continuăm o reformă începută acum doi ani”, argumentează viceministrul Afacerilor Interne.

Baza de date a cazierelor, mărul discordiei

Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor, Cristina Ţărnă, directorul adjunct al CNA, a deschis parantezele, explicând de ce apar aceste divergenţe. Potrivit ei, dezacordul ţine de accesul MAI la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale, care ar trebui să fie limitat. Prin aceste caziere, autorităţile încearcă să creeze un mecanism care nu ar permite funcţionarilor corupţi să revină în sistemul public. „Legea cu privire la activitatea Poliţiei spune că şi MAI face aceste teste, iar Legea privind testarea integrităţii profesionale nu-i oferă această atribuţie. De fapt, MAI vrea să aibă acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în cazul poliţiştilor. Atât timp cât nu s-a modificat Legea privind testarea integrităţii profesionale acest acces este neautorizat, pentru că există riscul de scurgeri de informaţii şi deconspirare a activităţii de testare pe care o desfăşoară CNA în privinţa poliţiştilor. Este o soluţie ilegală din punctul nostru de vedere, pe care Poliţia o argumentează prin legea sa”, declară Cristina Ţărnă.

„Dacă mai multă lume susţine totuşi ca MAI să facă testările, am putea să acceptăm o formă de furnizare a informaţiei despre testele desfăşurate de Minister în baza de date deţinută de CNA, dar nicidecum accesul la informaţia despre testele desfăşurate de Centru în privinţa poliţiştilor”, insistă directorul adjunct al CNA.

„Foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument”

Lilia Ioniţă, expert în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că dacă MAI va desfăşura totuşi testările în cazul propriilor angajaţi, alte instituţii vor insista să facă acelaşi lucru. „Voi înţelege în acest caz pretenţiile Procuraturii Generale, pe cele ale Fiscului, Serviciului Vamal care au propriile direcţii de securitate internă. Până la urmă foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument. Dacă va eşua, înseamnă că nu vom ajunge să fim lideri regionali cu instrumente anticorupţie novatoare, aşa cum se pretinde”, susţine Lilia Ioniţă.

Procesul de testare a integrităţii profesionale a demarat la 14 august 2014. Potrivit CNA, până acum funcţionarii au făcut 30 de denunţuri. Deocamdată, oamenii legii au pornit cinci dosare penale în baza a cinci denunţuri. Un denunţ a fost conexat la un dosar penal deschis anterior. Celelalte 24 sunt în proces de examinare. Sub incidenţa Legii privind testarea integrităţii profesionale cad 50.000 de angajaţi din sistemul public.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

В СЕЛЕ ДЖОЛТАЙ БОРЬБА ИДЕТ МЕЖДУ ВИЦЕ-ПРЕДСЕДАТЕЛЕМ НАР...

От села Джолтай Чадыр-Лунгского района, по 19-му территориальному округу гагаузской автономии, на депутатские места в местном законодательном органе претендуют трое кандидатов, среди которых один представитель округа в нынешнем его составе. Это Наталья Шошева, единственная женщина в Народном Собрании Гагаузии, избранном в 2012 году. Ее конкурентами являются владелец эфирной ТВ-сети и радиостанции Семен Лазарев и агроном Нина Чернева.

24 octombrie 2016
2709
Arhiva

Fiscul nu îi va verifica pe deputații care au donat par...

08 septembrie 2015
1857
Arhiva

ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...

Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.

26 mai 2017
2243
Arhiva

Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în...

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.

12 iulie 2016
1692
Arhiva

Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...

Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.

07 martie 2015
2224
Arhiva

”Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reu...

27 februarie 2018
1620