Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitarilor
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
În prezent, CNI este implicată în 61 de procese de judecată, în toate situaţiile subiecţii declarării contestând actele adoptate de membrii Comisiei. O bună parte din cazurile aflate în prezent în instanţa de judecată sunt sesizări din presă. Unul din puţinii demnitari sancţionaţi pentru admiterea unor ilegalităţi (conflict de interese şi incompatibilitate de funcţii) este fostul primar al comunei Ignăţei, Rezina, care a fost revocat din funcţie după ce ziarul regional Cuvântul şi portalul Moldova Curată a descoperit că instituţiile de învăţământ din această localitate achiziţionau pâine şi lapte de la firma primarului de atunci.
Potrivit CNI, în anul 2014 Comisia a iniţiat 354 de controale, 63 dintre acestea având ca temei informaţii din mass-media. Însă în prima jumătate a anului 2015, CNI a iniţiat doar 14 contoale bazate pe sesizări din presă din cele 168 câte au fost înregistrate în primele şase luni ale acestui an. Anatolie Donciu, preşedintele CNI are şi o explicaţie pentru acest număr mic de controale iniţiate după publicarea materialelor din presă. "Probabil jurnaliştii s-au decurajat să mai scrie la acesta subiecte despre conflictele de interese sau despre averi. Jurnaliştii dar şi societatea se întreabă: degeaba se mediatizează, până la urmă nu sunt rezulatate şi puţini sunt sancţionaţi. Şi aici le dau dreptate, cu această structură şi cu asemenea competenţe, CNI nu este ineficientă", a declarat acesta pentru Moldova Curată.
Preşedintele CNI a mai precizat că este de apreciat atunci când jurnaliştii abordează aceste subiecte, reflectând temele în mod profesionist. "Da, atunci când un material din presă este unul argumentat şi este mediatizat dezinteresat, uneori ne ajută şi pe noi la investigarea de mai departe a cazului, însă din păcate unele instituţii de presă realizează materiale având un interes ascuns, nici pe departe nu este în interesul cetăţeanului".
ANI cu o reputaţie foarte bună în Romania
Dacă la noi CNI este văzută de societate ca o instituţie ineficientă în prezent, neavând competenţe de sancţionare, iar în mare parte subiecţii nedeclarării rămân în funcţii fără a fi pedepsiţi, cu totul altă situaţie este în România, unde societatea are încredere în Agenţia Naţională de Integritate. ANI, pe lângă funcţia de constatare a încălcărilor ce ţin de fals în declaraţii de avere, admiterea conflictului de interese şi incompatibilităţii de funcţii, are şi rolul de a sancţiona, atribuţie pe care CNI nu o are.
Presa este de mare ajutor pentru ANI. Reporterii de la Moldova Curată, fiind într-o vizită de studiu la ANI, au aflat că circa 20 la sută din controalele iniţiate de inspectorii de acolo, sunt efectuate în baza materialelor din presă. Silviu Ioan Popa, director pe comunicare la ANI a menţionat că în prezent atât mass-media cât şi cetăţenii sesizează instituţia, iar acest lucru este de apreciat că societatea în ansamblu are încredere în ANI.
Despre încrederea mass-media în ANI o vorbeşte şi numărul de relatări în presă despre această instituţie. Potrivit unui Raport ANI, în primele trei luni ale anului curent, în mass-media din România au fost înregistrate 22.222 de referiri la Agenţia Naţională de Integritate sau la domeniile care au legătură cu activitatea acestei instituţii în presa audio-vizuală şi online. Din acest număr, doar 41 de referiri au avut un context negativ, restul materialelor având un caracter pozitiv sau neutru.
Iana Spinei, expertă Transparency International-Moldova a declarat în cadrul unei mese rotunde că pentru a avea rezultate bune în activitatea sa, CNI trebuie urgent reformată, iar cele trei proiecte legislative ce presupun reformarea instituţiei, respinse de Guvern, să fie repuse în agenda de lucru a guvernanţilor.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...
Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice, despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt candidaţii Legislat...
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt singurii candidaţi din partea Parlamentului la funcţia de membru al Consiliului de Integritate. Tanasov este un simpatizant al Partidului Democrat, iar Sergiu Ostaf - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații...
Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".
