Misterul mașinilor șefului Direcției Educație Buiucani
Șeful Direcției Educaţie Buiucani, municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, care deține această funcție din 1997, se plimbă cu un automobil Toyota Land Cruiser produs în anul 2008 și locuiește într-o casă impunătoare la Durlești, a cărei valoare este de aproape un milion de lei. Cel puțin așa reiese din declarația sa de avere depusă pentru anul 2013. Asta chiar dacă salariul său abia de a ajuns anul trecut la 7 mii de lei lunar, iar în anul 2012 a fost și mai mic. Declarațiile sale de avere depuse pentru ultimii doi ani sunt pline de mistere. Unul dintre ele este faptul că bugetarul a vândut o mașină Toyota Rav 4 cu 9 mii de lei!
4 maşini în declaraţiile de avere pentru doi ani
În total, în declarațiile de avere depuse de Ion Vrânceanu pentru ultimii doi ani apar 4 mașini. În 2012 el anunța că deține un VAZ și un Renault. Primul autoturism ar valora, potrivit documentului, 30 de mii de lei, iar al doilea - 92 de mii de lei. În anul următor VAZ-ul apare din nou în declarația de avere, doar că nu se știe ce s-a întâmplat cu autoturismul Renault. În schimb, funcționarul arată că deține deja o Toyota Land Cruiser, fabricată în 2008. Nu a indicat valoarea acesteia, însă pe piață prețul unei asemenea mașini începe de la 15 mii de euro.
A vândut o Toyota Rav 4 cu 9 mii de lei
Cea de-a patra mașină pe care o numărăm în declarațiile de avere din ultimii doi ani este o Toyota Rav 4, pe care funcționarul nu arată că o deține, ci că a vândut-o cu... 9 mii de lei! În realitate acest model de autoturism costă de la 7 până la 14 mii de euro. Nu este clar de unde a apărut această maşină, de vreme ce în declaraţia de avere pe anul precedent funcţionarul nu a indicat-o.
L-am căutat la telefon pe Ion Vrânceanu și l-am anunțat că avem neclarități legate de declarația sa de avere și anume în privința mașinilor. ”Care mașini? Eu nu am mașini.” și a încheiat discuția.
Expertul anticorupție Galina Bostan spune că această situație reprezintă temei de verificare atât pentru Comisia Națională de Integritate, cât și pentru fisc. ”Este posibil ca, în intervalul de timp de un an, mașina care nu mai apare în declarație să fi fost schimbată pe o alta, care apoi a fost vândută și de aici venitul din vânzarea mașinii. Aceasta este o posibilitate, care însă, trebuie verificată de organele de control. În afară de aceasta, și prețul autoturismului vândut, 9 mii de lei, ridică semne de întrebare, de vreme ce pe piață prețul unui vehicol de o asemenea marcă este mult mai mare”, spune Galina Bostan.
Alte averi
Funcționarul locuiește într-o casă la Durlești, pe care o are din anul 2000, dar despre care spune că nu este finalizată. Valoarea cadastrală a casei ar fi de 945 de mii de lei. În pofida averilor, singurele venituri pe care le-a avut familia Vrânceanu în ultimii doi ani sunt din salarii de bugetari. Ion Vrânceanu a primit în 2012, potrivit declarației, aproape 6 mii de lei lunar, iar soția sa, care lucrează medic - 4 mii de lei. În anul 2013 șeful Direcției Educație a avut un salariu mai mare - de 7 mii de lei.
În declarația depusă pentru anul 2013 apare la capitolul venituri și o dobândă de 21 de mii de lei, însă nu se știe din ce surse a fost obținută.
În luna decembrie 2013 Ion Vrânceanu a devenit motiv de scandal la o ședință a Primăriei Chișinău, când șefa Direcției Finanțe a anunțat că el a solicitat din bugetul municipal o sumă suspect de mare pentru deszăpezirea curților școlilor. Funcționara a sugerat că ar putea fi vorba de o intenție de fraudare, iar primarul Dorin Chirtoacă a cerut efectuarea unei anchete de serviciu în legătură cu această situație. Atunci Ion Vrânceanu a respins acuzațiile și a explicat că a indicat în solicitarea către Primarie prețurile pe care le-au propus doi agenți economici.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul Elena Neaga, dată pe mâna Procuraturii Gener...
Fostul procuror adjunct al Procuraturii sectorului Buiucani, Elena Neaga, ar putea fi cercetată penal pentru fals în declarații. Comisia Națională de Integritate a stabilit astăzi că există mai multe neconcordanțe în declarația de avere a funcționarei care a postat pe rețelele de socializare mai multe poze cu locuința sa luxoasă.
Venitul unei firme a lui Iurie Dârda a crescut de trei...
Veniturile deputatului liberal Iurie Dârda provenite din activitatea uneia dintre companiile sale, care se ocupă de construcția blocurilor de locuit în Capitală, au crescut de trei ori anul trecut față de anul precedent. Dacă în anul 2014, când nu avea nicio funcție publică, liberalul declara că a obținut sub formă de dividende de la Compania „Dansicons” 4 750 025 lei, în anul următor venitul său a crescut la 15 294 279 de lei. Sporirea câștigului coincide cu perioada în care Dârda a devenit deputat. Liberalul spune că nu e nicio legătură între veniturile firmei și mandatul de deputat, ci pur și simplu în 2015 „a cules roadele” din blocurile ridicate câțiva ani mai devreme.
Averea preşedintelui Nicolae Timofti, ţinută în secret
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a făcut publică doar declaraţia de interese personale a preşedintelui R. Moldova Nicolae Timofti. În document, preşedintele indică un venit de 21 202 de lei pe care i-a obţinut de la Consiliul Superior al Magistraturii în 2012 până a fi ales de Parlament în funcţia supremă din stat. Salariul său în calitate de preşedinte a constituit 115 335 lei în anul trecut.
Încă un şef de la Interne cercetat de CNI
După ce în luna iunie Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat faptul că Vladimir Maiduc, şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), deţine o funcţie publică, tot el fiind şi proprietarul unor firme, i-a venit rândul unui alt şef de la MAI să fie cercetat de Comisie. Recent, CNI a constatat că Vladimir Ţurcan, şeful Direcţiei generale analiză, monitorizare şi evaluarea politicilor de la MAI, administrează câteva afaceri, pe care nu le-a menţionat în declaraţie sa de avere pentru anul 2012. Vladimir Ţurcan afirmă, însă, că actul de constatare emis de CNI conţine nişte aberaţii, care nu fac altceva decât să-l discrediteze.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Fosta șefă de secție la Ministerul Sănătății, Silvia Vo...
Fosta șefă a Secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice din cadrul Ministerului Sănătății, Silvia Volosatâi, a fost declarată vinovată de comiterea falsului în declarația de avere, însă judecătorii au încetat procesul penal din cauză că infracțiunea s-a prescris. Fosta funcționară a încercat să-și dovedească nevinovăția atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă de Justiție. Instanța supremă a emis o hotărâre irevocabilă acum o săptămână, prin care a lăsat în vigoare sentința care o declară pe Volosatâi vinovată de comiterea cu intenție, a falsului în declarații.