Nemulţumiri la Primăria Chetrosu după organizarea unui concurs public
Săptămâna trecută, în cadrul Primăriei Chetrosu din raionul Drochia s-a desfăşurat un concurs public de angajare a secretarului consiliului local. Moldova Curată a primit o sesizare prin care un cititor ne-a informat că persoana care a câştigat concursul nu ar avea studii juridice sau în domeniul administraţiei publice locale, aşa cum prevede legea.
Sesizarea a venit la rubrica „Semnalează abuzuri! Fii cu ochii pe autorităţi!”. Aici orice cetăţean poate semnala eventuale nereguli în activitatea persoanelor cu funcţii publice. În mesajul venit de la Chetrosu se spune că la concursul organizat de primărie au participat trei candidaţi. Dintre ei, doar doi au fost acceptaţi la proba scrisă: Aliona Eşanu şi Elena Tighineanu. Prima a fost declarată câştigătoare. În sesizare se mai spune că doamna care a câştigat concursul nu ar avea pregătirea necesară pentru această funcţie şi că timp de mai mulţi ani ea ar fi lucrat peste hotare. Autorul sesizării este de părere că Aliona Eşanu ar fi fost ajutată de către primar să ajungă în această funcţie.
La rândul său, Aliona Eşanu a explicat pentru Moldova Curată că are o experienţă de muncă de cinci ani în domeniul juridic. Totodată, ea a negat că ar fi lucrat peste hotare.
De cealaltă parte, Elena Tighineanu, candidata care a pierdut concursul, spune că ea are studii şi experienţă în domeniul administraţiei publice locale şi nu ştie de ce nu a fost selectată.
Timp de 21 de ani la Primăria din Chetrosu a activat un singur secretar al consiliului local, însă doamna a fost eliberată din funcţie, din motivul pensionării pe vârstă. Aceasta este mama candidatei care a pierdut concursul.
Ambele candidate au studii juridice
Şi primarul localităţii, Ion Prodan, confirmă că Aliona Eşanu are studii juridice şi că ar fi activat o perioadă în cadrul unui cabinet de avocaţi din capitală. „Eu nu am fost în comisie, atunci când a fost selectată doamna, însă am văzut dosarul ei şi ştiu că are diplomă de studii juridice. Ea a câştigat deoarece a fost mai bună la proba scrisă”, afirmă primarul din Chetrosu.
Moldova Curată a obţinut copiile diplomelor de licenţă ale ambelor candidate la funcţia de consilier local din Chetrosu. Respectiv, aceste acte arată că atât Aliona Eşanu, cât şi Elena Cincilei au studii juridice, astfel că cele expuse în sesizarea trimisă pe adresa portalului Moldova Curată nu s-au adeverit. Aliona Eşanu, cu numele de dinainte de căsătorie Donici, a absolvit în anul 2006 Universitatea de Studii Europene din Chişinău, la specializarea Drept economic. În acelaşi an a absolvit facultatea şi Elena Tighineanu (Cincilei), având aceeaşi specializare, doar că şi-a făcut studiile la Academia de Studii Economice din Moldova.
Amintim că Legea privind administraţia publică locală stabileşte că persoana candidată la funcţia de secretar se va selecta pe bază de concurs. “Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi (secţii) de drept sau de administraţie publică”, este menţionat în actul legislativ.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
După doi ani de procese, instanţa a decis: secretarul c...
În anul 2014, Moldova Curată relata o situaţie din comuna Grădiniţa, raionul Căuşeni, unde Svetlana Ivanova, secretarul consiliului local, deţinea prin cumul şi funcţia de asistent social. Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a adoptat, acum doi ani, un act prin care constata că funcţionara a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, Svetlana Ivanova continuă şi astăzi să deţină cele două poziţii în cadrul primăriei Grădiniţa.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
