Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul care a decis să învingă politicienii
Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].
Candidat tehnocrat
Maia Sandu este un tehnocrat prin excelență. Maia Sandu și-a dat demisia din postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC pe 20 iulie 2012, iar pe 24 iulie același an a fost numită la șefia Ministerului Educației. Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența considerabilă dintre salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70 000 de dolari, pe când în cinci luni în Moldova – doar 33 877 de lei[2].
La Ministerul Educației, Maia Sandu s-a remarcat prin promovarea reformelor, apreciate pozitiv de unii și contestate vehement de alții. Noul Cod al Educației cu siguranță poate fi trecut la capitolul active. În ce privește optimizarea școlilor și instalarea camerelor de luat vederi la BAC (după care rata de promovare s-a înjumătățit!), opiniile sunt împărțite. Cei care critică aceste reforme - de pe poziții populiste, din punctul nostru de vedere, îi reproșează că lichidarea școlilor conduce la dispariția satelor. Doar că ei înșiși nu au răspunsuri la aceste întrebări – ce facem cu satele depopulate, cu școlile fără învățători și elevi? Or, criticii ce mai aprigi sunt din zona comuniștilor (iar acum și a socialiștilor), pe timpul guvernării cărora au și dispărut cca 400 de mii de locuri de muncă la sate.
Calitatea de lider politic
În iulie 2015, PLDM o desemnează pe Maia Sandu candidat la funcţia de prim-ministru. Dar „partenerii de alianță” – PD și PL - obstrucționează această desemnare. Drept rezultat, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”. Două săptămâni mai târziu, ea a anunțat public că toți cei care o susțin pot depune cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar pe 26 mai curent, Ministerul Justiției a înregistrat oficial partidul[3].
Deși este un lider politic începător, Maia Sandu demonstrează că nu are prea multe iluzii referitoare la regulile jocului politic autohton, în care s-a antrenat: „Înțelegem foarte bine că, în această campanie, guvernarea nu vine cu un singur candidat. Ea are câțiva candidați declarați – Lupu, Ghimpu și Leancă, și unul nedeclarat - Dodon. Dar are și o serie de candidați „căpușă”, „clone”, scopul cărora nu este de a obține voturi pentru sine, ci de a „fura” voturi de la alții, astfel încât, într-un final, să fie avantajați candidații oficiali ai guvernării”[4].
Încearcă să construiască un partid de tip nou, ca antiteză celor care fac politica actuală. Unul bazat pe valori, cu oameni promovați pe principiul meritocrației, fără scheme obscure de finanțare. E o abordare salutabilă din mai multe puncte de vedere, deși unii ar numi-o naivă și fără mari șanse cu referire la politica de pe malul Bâcului. E ca și cum te-ai așeza să joci poker cu trișori profesioniști și ai vrea să câștigi.
Sloganul electoral al candidatei „Am ales să înving!” este unul atractiv. Dar specialiștii în campanii electorale ar remarca că acesta nu se pliază tocmai exact pe imaginea de tehnocrat și experiența anterioară a candidatului. Îl vom considera mai degrabă drept un avans.
Istoria miliardului
Adversarii Maiei Sandu invocă argumentul participării acesteia la guvernare în timpul jafului miliardului din sistemul bancar. Inclusiv faptul că a votat una dintre hotărârile de acordare a garanțiilor de stat. Pe de altă parte, informațiile care au fost făcute publice demonstrează că a fost practic unicul ministru care a cerut explicații de ce este nevoie de aceste garanții. Nu credem că este tocmai corect să acuzi un ministru al Educației că a votat una dintre acele hotărâri. Pentru că nu este atribuția lui să supravegheze sectorul bancar, dar și pentru că nu știm exact care au fost explicațiile reprezentanților BNM și ale blocului economic din Guvern în favoarea acestora. Or, anume Maia Sandu a fost aceea care a cerut desecretizarea stenogramelor acelor ședințe și a atacat în instanță Cancelaria de Stat când aceasta a refuzat s-o facă.
„Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, a acționat Cancelaria de Stat în instanța de judecată, după ce instituția a refuzat să-i ofere copiile stenogramelor ședințelor Guvernului în care au fost aprobate garanțiile de stat pentru cele trei bănci falimentate: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Politiciana a solicitat documentele, după ce Guvernul a desecretizat hotărârile adoptate în 2014 și 2015 pe marginea acestui subiect. Tudor Copaci, secretarul general al Guvernului, susține însă că au fost desecretizate doar hotărârile de Guvern propriu-zise, nu și stenogramele, iar în acest sens angajații instituției ar urma să consulte Ministerul Justiției”[5]. Oricum, în campanie, cu siguranță i se va imputa că a fost parte a unei guvernări corupte și că a participat la votarea acelei decizii.
Resurse
·Rating
Este de remarcat faptul că Maia Sandu apare în sondaje cu un rating foarte bun încă înainte de înregistrarea partidului. Și ultimele sondaje o creditează cu o popularitate destul de mare la alegători -15,1% în sondajul recent al IRI și 13,0% în sondajul din septembrie al CBS-AXA[6]. Acest rating, unul foarte bun pentru un politician începător, este totuși departe de a fi suficient pentru a câștiga alegerile prezidențiale.
• În plus, vom remarca și descreșterea ratingului în dinamică (de la 20,5% în BOP din aprilie), ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru staff-ul electoral al candidatei.
·Financiare
PAS nu dispune de resurse financiare mari, dar nici de finanțatori care ar sta în spatele partidului. În raportul financiar pentru semestrul I al anului 2016 depus la CEC pe 15 iulie anul acesta, PAS indică venituri totale de 2 864 de lei. Banii provin din donațiile în numerar făcute de Maia Sandu și Igor Grosu.
Aproape două luni mai târziu, pe 20 august, reprezentanții PAS au transmis RISE Moldova că principalele surse de finanțare ale partidului, începând cu înregistrarea sa oficială la 26 mai 2016, au fost donațiile, în sumă de 76 949 de lei, și cotizațiile de membru - de 27 080 de lei. Prin urmare, în mai puțin de două luni, PAS a reușit să adune din donații și cotizații peste 100 000 de lei. Donațiile au fost făcute de persoane fizice, printre care se numără și membri PAS[7].
Vom menționa că aceste sume sunt infime în comparație cu majoritatea celorlalți candidați. Or, lipsa panourilor publicitare, materialelor poligrafice, ca să nu mai vorbim de spoturile TV care solicită bugete enorme (și care sunt un lucru absolut indispensabil oricărei campanii electorale) creează un handicap comparativ cu ceilalți contracandidați.
• ·Mediatice
Nici Maia Sandu, nici PAS nu controlează și nu dispun de resurse mediatice. Totuși, partidul se face remarcat printr-o prezență consistentă pe internet, care vizează un public mai educat. Cu toate acestea, marea majoritate a populației se informează la TV.
Concluzii
Maia Sandu este un politician de tip nou, manager de formație, tehnocrat ca experiență, care se ambiționează să facă altfel de politică. Vor fi aceste calități apreciate de cetățeni? Vom afla la alegeri. În condițiile actuale de control cvasitotal din partea guvernării al procesului electoral (monetizarea căruia în ultimul timp atinge cifre exorbitante), acest efort ar putea avea insuficiente șanse pentru câștig. Totuși, desemnarea ei în calitate de unic candidat susținut de trei partide – PAS, PPDA și PLDM - majorează substanțial aceste șanse.
Articol de Victor Ciobanu, preluat de pe www.ziarulnational.md
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...
De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.
Încă un viceministru suspectat de incompatibilitate de...
Comisia Naţională de Integritate (CNI) verifică declaraţia de avere pentru anul 2012 a lui Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Demnitarul a ajuns în atenţia CNI, deoarece a cumulat, în anul 2012, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie (CA) la două instituţii de stat, în situaţia respectivă fiind majoritatea viceminiştrilor din actualul Guvern.
Mobilizare democrată pentru colectarea semnăturilor la...
În timp ce conducerea Partidului Democrat din Moldova anunţă că echipa a reuşit să strângă într-un timp record numărul necesar de semnături pentru susţinerea candidatului Marian Lupu în scrutinul prezidenţial, angajaţii unei instituţii publice din Cahul divulgă detalii curioase despre modul în care formaţiunea a colectat semnăturile. Câţiva angajaţi ai Fabricii de Brânzeturi din Cahul spun că în ziua în care PDM a luat listele de subscripţie de la Comisia Electorală Centrală, la Fabrică a fost convocată o adunare a lucrătorilor. Oamenilor li s-a spus să aducă, obligatoriu, buletinele de identitate.
Procurorul de la conducerea raionului Călăraşi vrea să...
După alegerile locale din acest an, raionul Călăraşi şi-a schimbat culoarea politică. Dacă timp de opt ani, adică pe parcursul a două mandate, la conducerea raionului s-a aflat democratul Ilie Rău, locul acestuia a fost luat, după alegerile din vară, de liberal-democratul Sergiu Artene. Fost procuror şi avocat, acesta şi-a pus un gând: să diminueze corupţia din administraţia publică locală.
Încă un judecător urmărit penal. Denunțat de o persoană...
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
