„Poșta Moldovei” silită să execute o decizie a CSJ privind asigurarea accesului la informație
Au trecut deja trei luni de când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care a obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații despre concursurile de achiziții desfășurate în anii 2014-2016. În pofida hotărârii, „Poșta Moldovei” nu a oferit însă informația solicitată, de aceea API a intentat procedurile juridice de executare silită. După o săptămână de la intentarea procedurii de executare silită, întreprinderea a expediat informația solicitată.
În anul 2016, API a solicitat de la Î.S „Poșta Moldovei” informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Întreprindere de stat cu informații secrete
Directorul întreprinderii, Serghei Nastas, a motivat că „Poşta Moldovei” nu ar fi furnizor de informaţii publice, de aceea nu se conformează Legii privind accesul la informație și a refuzat să ofere informația solicitată, menționând că aceasta ar conţine secret comercial și date cu caracter personal.
Întreprinderea a fost atacată în instanță, iar procesul de judecată a durat un an și jumătate. La începutul lunii octombrie curent, magistrații de la CSJ au emis o decizie irevocabilă în care au menționat că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, astfel obligând întreprinderea să ofere informația solicitată.
De la executare imediată la executare silită
Deși hotărârea CSJ trebuia să fie executată imediat, la trei luni de la emitere, „Poșta Moldovei” nu a mai expediat informația solicitată. Anterior, jurista întreprinderii a invocat diverse motive, cum ar fi faptul că decizia încă nu a ajuns la „Poșta Moldovei” sau că directorul nu a fost informat.
La 21 decembrie curent, API a inițiat procedura de executare silită a deciziei CSJ. Vitalie Zama, avocatul API, a menționat că dacă după somația executorului judecătoresc „Posta Moldovei” nu va executa hotărârea, acesta va putea cere atragerea la răspundere administrativă și, ulterior, penală a conducerii întreprinderii.
Precizăm că potrivit articolului 318 al Codului Contravențional, neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanţei de judecată ori a documentului executoriu se sancţionează cu amendă cuprinsă între șase mii și nouă mii de lei.
Totodată, Codul Penal prevede și privațiune de libertate pentru neexecutarea unei hotărâri de judecată. Astfel, articolul 320 din CP prevede că „neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancţiunii contravenţionale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 850 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani”.
Update: 29 decembrie 2017
La o săptămână de când Asociația Presei Independente (API) a intentat procedura de executare silită, Întreprinderea de Stat ”Poșta Moldovei” a expediat răspuns la cererea de acces la informație. După un an și nouă luni de la solicitare, ”Poșta Moldovei” a oferit informația de interes public referitoare la firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Informația expediată de întreprindere nu conține date cu caracter personal și secret comercial, așa cum invocase în refuzul său, directorul Serghei Nastas.
Procesul de judecată între API și Î.S ”Poșta Moldovei” a durat un an și jumătate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
В СЕЛЕ ДЖОЛТАЙ БОРЬБА ИДЕТ МЕЖДУ ВИЦЕ-ПРЕДСЕДАТЕЛЕМ НАР...
От села Джолтай Чадыр-Лунгского района, по 19-му территориальному округу гагаузской автономии, на депутатские места в местном законодательном органе претендуют трое кандидатов, среди которых один представитель округа в нынешнем его составе. Это Наталья Шошева, единственная женщина в Народном Собрании Гагаузии, избранном в 2012 году. Ее конкурентами являются владелец эфирной ТВ-сети и радиостанции Семен Лазарев и агроном Нина Чернева.
Viceministrul Agriculturii Eduard Grama a studiat 7 an...
Noul viceministru al Agriculturii, Eduard Grama, și-a făcut studiile universitare timp de 7 ani, la secția frecvență redusă, la Facultatea de Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept de la Bălți, care este o instituție de învățământ privată. Funcționarul spune că studiile ”au fost mai mult o glumă”. El a devenit student la vârsta de 30 de ani. A lucrat mai mulți ani în domeniul vinificației, în diferite companii de vinuri, fără să aibă studii, dar spune că acest lucru nu l-a împiedicat deloc în carieră. ”Nu aveam timp pentru studii, eu am muncit”, ne-a spus Eduard Grama.
Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.