Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
În anul 2014 Primăria oraşului Râşcani a scos câteva terenuri la licitaţie pentru a le da în arendă. Victor Bogatico recunoştea atunci pentru Moldova Curată că nepotul său de la soră a participat la concurs, iar el, în calitate de primar, dar şi de preşedinte al Comisiei de licitaţie, nu a avut dreptul să-i interzică acest lucru. „El are aceleaşi drepturi ca oricare locuitor al oraşului. A participat şi a câştigat licitaţia, deoarece la concurs, pentru acel teren de nouă metri, s-a înregistrat numai el”, explica atunci primarul.
După două luni de la publicarea articolului pe Moldova Curată, CNI a adoptat un act de constatare în care a decis că Victor Bogatico, în calitate de preşedinte al Comisiei de licitaţie, a participat la licitaţia cu strigare din 09.01.2014 şi a semnat mai multe procese-verbale prin care nepotul său a fost desemnat câștigător. „Raportând faptele enunţate la exigenţele Legii cu privire la conflictul de interese, se conchide că domnul Victor Bogatico, în calitate de subiect al declarării intereselor personale, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a avut obligaţia de a lua decizii conducând-se de norma legală, ţinând cont de interesul public şi renunţând la interesul personal rezultat din relaţia de rudenie cu nepotul său. Alesul local era obligat să anunţe CNI despre conflictul de interese în care se află, şi anume despre interesul său rezultat din relaţii cu persoane apropiate legat de decizia pe care trebuie să o ia personal la semnarea proceselor verbale despre rezultatele licitaţiei sau de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu privind desfăşurarea corectă a licitaţiei din 09.01.2014”, se spune în actul CNI.
Documentul a fost expediat la CNA pentru ca edilul să fie sancţionat. Acesta însă nu a mai fost amendat, deoarece CNA a invocat expirarea termenului de prescripţie. În schimb, imediat după adoptarea actului de constatare, Victor Bogatico nu a mai semnat contractele de arendă cu nepotul său. „Gata, s-a rezolvat problema, contractele nu au mai fost încheiate”, afirmă alesul local.
Expert anticorupţie: „Termenul de prescripţie trebuie calculat de la constatarea conflictului de interese”
„Chiar dacă nu a mai reuşit să semneze contractele, primarul din Râşcani trebuia, totuși, sancţionat pentru nedeclararea conflictului de interese”, este de părere Mariana Kalughin, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Primarul a participat la selectarea nepotului drept câştigător al licitaţiei şi pentru nedeclararea acestui lucru, alesul local trebuia sancţionat. În ceea ce priveşte termenul de prescripţie, cred că acesta trebuie contabilizat din momentul când conflictul de interese a fost constatat de CNI şi să nu mai fie lupta permanentă privind esenţa acestor noţiuni”, susţine experta de la CAPC.
La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, afirmă că deşi legislația conține prevederi ambigui cu privire la termenul de prescripţie, nici CNI şi nici CNA nu au propus modificări care ar permite „limpezirea” legii şi sancţionarea celor care au încălcat regimul juridic al conflictului de interese. ,,Nu a fost nici o solicitare de extindere a acestui termen, respectiv avem ce avem. Nici CNI, dar nici CNA nu au făcut nimic în acest sens, fiindcă nu-i aşa de greu să schimbi o lege, dacă este una proastă. În opinia mea, nu se vrea acest lucru”, este de părere Nadejda Hriptievschi.
Pentru nedeclararea conflictului de interese, o persoană cu funcţie de răspundere este sancţionată cu o amendă de până la şase mii de lei. Victor Bogatico nu a fost amendat pentru conflictul de interese admis în anul 2014, în schimb acesta a fost „răsplătit” în vara anului curent cu încă un mandat de primar.
În scrutinul electoral din acest an, Bogatico a ales să candideze pe listele Partidului Nostru. În mandatul trecut a fost alături de comunişti. În luna aprilie 2015 Bogatico a susţinut o conferinţă de presă în care a anunţat că nu se mai regăseşte în PCRM, pe motiv că după alegerile din 30 noiembrie 2014, “partidul s-a transformat într-o formaţiune satelit a lui Plahotniuc şi Filat”.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Șeful interimar al IGP, Gheorghe Cavcaliuc: proprietăți...
Șeful interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP), Gheorghe Cavcaliuc, are proprietăți a căror valoare depășește cu mult veniturile sale declarate. Cavcaliuc ridică un salariu lunar de 10 mii de lei, însă în prezent își construiește o casă impunătoare în comuna Trușeni din municipiul Chișinău. El locuiește într-un apartament trecut în acte pe numele socrilor săi, care anterior a fost cumpărat de părinții săi. Toate acestea au fost descoperite de reporterii Ziarului de Gardă, care au publicat o investigație amplă.
Interese.md, un instrument pentru jurnalişti şi membrii...
Juriştii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au lansat un portal în care au adunat la un loc mii de documente ce vizează oficialii şi funcţionarii din Republica Moldova, de la proclamarea independenţei până în prezent. La un click distanţă, oricine poate afla parcursul politic sau profesional al unui demnitar, iar prin încrucişarea informaţiilor, poate face conexiuni pentru a-i afla interesele de-a lungul carierei. Baza de date, susţin autorii proiectului, va fi un instrument util atât pentru jurnalişti, cât şi pentru membrii Comisiei Naţionale de Integritate.
Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de func...
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
