Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
”Aşa s-a întâmplat şi în România, unde au fost create instituţii anticorupţie, ca să nu funcţioneze mai deloc, dar ceea ce s-a întâmplat ulterior a depăşit aşteptările clasei politice. Dacă prin anul 2006 DNA trimitea în judecată cam 160 de inculpaţi anual, acum s-a ajuns la cifra de 1200”, a spus Nistor Călin la o conferință organizată la Chișinău de Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Institut fur Europaische Politik.
«Prima condiție pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea »
Șeful-adjunct al DNA mai afirmă că în cazul în care sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate. „Prima condiţie pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea. Este necesară o reală independenţă a justiţiei în Republica Moldova şi sistemul judiciar să vrea să combată corupţia”, a adăugat Nistor Călin.
El a subliniat importanţa eliminării influenţei politice în domeniul justiţiei, menționând că în România procuratura nu e controlată de nimeni, iar influenţa politicului în actul de justiţie e nulă şi că aşa ar trebui să fie şi în Republica Moldova:”Am fost delegat la conducerea DNA pentru vreo 3 luni în 2013 şi nu am primit niciodată niciun telefon de la vreun om politic, nu m-a abordat nimeni.”
Reforme sub presiunea UE
Crearea unei instituții puternice anticorupție, precum DNA, a fost posibilă în România datorită presiunilor din partea Uniunii Europene înainte de aderare, dar și oamenilor care au ajuns în fruntea DNA, a explicat Ana Otilia Nuțu, analist pe politici anticorupție de la Expert Forum România. Ea a explicat că la conducerea instituțiilor de drept au fost numiţi oameni foarte buni, în plus, UE avea misiuni de monitorizare de 4 ori pe an.
”Este o chestiune care durează. Deşi reformele au început în 2005, primele condamnări au apărut în 2010-2011. Trebuie să construieşti un corp de procurori, trebuie timp pentru instrumentarea dosarelor, unele foarte complicate. Trebuie ca şi judecătorii să prindă la curaj, ca să dea condamnări. La început pedepsele erau foarte mici sau cu suspendare, dar acum sunt mai multe cu executare”, a subliniat Ana Otilia Nuțu.
Pe de altă parte, afirmă experta, acum apare riscul că toată lumea aşteaptă ca numai DNA să rezolve problemele. Astfel că următorul pas este întărirea altor instituţii de control, precum Curtea de Conturi și Agenția Națională de Integritate, să se facă reguli clare şi transparente de transfer al banilor bugetari. Ea a remarcat și importanța deciziilor pe care le ia cetățeanul atunci când își exercită dreptul la vot.
”Oamenii trebuie să fie şi ei atenţi ce votează. Nu mai poţi să votezi un primar corupt, aşteptându-te că o să vină DNA să îl ia. Şi cetăţenii au o responsabilitate în acest sens”, a subliniat reprezentanta Expert Forum România.
Experiența Georgiei: În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes
Eka Tkeshelashvili, președinte al Institutului pentru Studii Strategice de la Tbilisi, procuror general și ministru al Justiției în Georgia în perioada când Mihail Saakashvili era președinte, a remarcat importanța depolitizării justiției, fapt care a contribuit la reformarea instituțiilor de drept din țara sa.
”Ce a fost diferit în Georgia faţă de Republica Moldova este faptul că am avut angajamentul total al clasei politice pentru reforme radicale, după revoluţie. În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes. Aici (n.r. - în Republica Moldova) reforma cred că trebuie să se concentreze pe procuratură, pentru ca oamenii să aibă încredere că actele de corupție sunt sancționate. Dacă este posibil – să fie creat un mecanism special în sistemul procuraturii care ar putea face faţă corupţiei, să îi înspăimânte pe cei care sunt implicaţi”, a menționat Eka Tkeshelashvili.
Fostul procuror general al Georgiei le recomandă autorităților de la Chișinău să revadă legile care permit interpretarea lor echivocă și lasă loc pentru abuzuri din partea funcționarilor. Ea s-a referit, în primul rând, la susținerea mediului de afaceri.
”Nu puteţi avea proces anticorupţie eficient, dacă aveţi atât de mulţi stimuli pentru acte de corupţie. Dacă taxele sunt atât de mari, iar afacerile nu rezistă dacă le plătesc în mod oficial, antreprenorii vor avea mereu tentația de a da mită, iar funcționarii – de a lua această mită”, a conchis Eka Tkeshelashvili.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Un funcţionar din Căuşeni lucrează în două instituţii p...
Artemie Cătănoi, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni, deţine, concomitent, două funcţii în două instituţii publice: cea de funcţionar în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Căuşeni şi de jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat în acest caz incompatibilitate de funcţii.
Niciun minister nu a sesizat CNA cu privire la cazuri d...
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
De frica testului de integritate profesională, funcțion...
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
DECLARAŢIE. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Se...
Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).
Judecători cu imobile în municipiul Chişinău doresc apa...
Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.