Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale în cazul unui subaltern care şi-ar fi ascuns bunurile
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Cauza penală se află în procedură la procurorii din Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. „Lucrăm în acest caz. Elucidăm circumstanţele”, a spus Corneliu Bratunov, procuror-şef al secţiei.
Igor Balmuş susţine însă că, până în prezent, nu i s-au cerut explicaţii referitoare la încălcările pe care le-ar fi comis. „Acum două săptămâni am fost informat prin telefon despre această decizie. Nici la CNI, nici atunci când s-a luat hotărârea privind începerea urmăririi penale nu mi s-au cerut explicaţii şi detalii. Voi depune explicaţii, după care vom vedea ce soluţie va fi găsită în acest caz”, ne-a declarat procurorul.
CNI a fost sesizată de câteva persoane care susţin că îl cunosc pe Igor Balmuş. Acestea au cerut membrilor Comisiei să verifice cum un procuror, care indică venituri doar din salariu, îşi poate permite să cumpere bunurile pe care le deţine.
Igor Balmuş a trecut în declaraţia sa de avere din 2013 un salariu total de 75 092 lei. În aceeaşi perioadă, tot din salariu, soţia sa a avut un venit de 10 543 lei. Procurorul a mai obinut alţi 20 860 de lei din activitatea didactică. Potrivit documentului, în 2010, omul legii s-a ales cu trei terenuri. Două dintre ele, a câte 0,06 ha, fiecare în valoare de 147 210 lei, au fost obţinute prin donaţie, iar cel de-al treilea, de 689 metri pătraţi, a fost cumpărat cu 770 de lei. Igor Balmuş a indicat şi un apartament cu suprafaţa de 42,7 metri pătraţi, dobândit în 2009, în valoare de 245 000 de lei. Procurorul a trecut în declaraţie şi trei automobile: un Renault Megan, fabricat în 2003, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 100 800 de lei, şi două autoturisme de model Mercedes B180. Unul, fabricat în 2008, a fost cumpărat în 2011 cu 192 000 lei, iar celălalt a fost fabricat în 2011 şi tot atunci cumpărat cu 256 000 de lei. La capitolul datorii, Igor Balmuş a indicat că datorează 245 000 de lei şi 21 200 de euro.
Anterior, membrii CNI au sesizat Procuratura Generală şi în cazul lui Vasile Gherasimenco, procurorul adjunct al municipiului Chişinău care ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două etaje. Procurorii Anticorupţie, la care a ajuns dosarul acestuia, au refuzat să iniţieze un dosar penal. Reprezentanţii CNI au atacat hotărârea în instanţă, iar judecătorii au dat dreptate procurorilor.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele raionului Orhei, cu CV, dar fără casă
Democratul Tudor Golub, care a preluat conducerea raionului Orhei în luna iulie 2015, are un CV impresionant, dar o declarație de avere aproape goală. El vine în această funcție de pe poziția de șef al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat.
Primăriţa din Negreşti nu vrea ca să afle o ţară întrea...
Primăriţa comunei Negreşti din raionul Străşeni şi-a angajat fiica în funcţia de bibliotecar în cadrul bibliotecii din localitate, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control în legătură cu acest caz. Zinaida Panainte afirmă însă că fiica sa nu este funcţionar public şi nu e cazul unui control „ca să o ştie ţara întreagă”.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.