Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale în cazul unui subaltern care şi-ar fi ascuns bunurile
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Cauza penală se află în procedură la procurorii din Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. „Lucrăm în acest caz. Elucidăm circumstanţele”, a spus Corneliu Bratunov, procuror-şef al secţiei.
Igor Balmuş susţine însă că, până în prezent, nu i s-au cerut explicaţii referitoare la încălcările pe care le-ar fi comis. „Acum două săptămâni am fost informat prin telefon despre această decizie. Nici la CNI, nici atunci când s-a luat hotărârea privind începerea urmăririi penale nu mi s-au cerut explicaţii şi detalii. Voi depune explicaţii, după care vom vedea ce soluţie va fi găsită în acest caz”, ne-a declarat procurorul.
CNI a fost sesizată de câteva persoane care susţin că îl cunosc pe Igor Balmuş. Acestea au cerut membrilor Comisiei să verifice cum un procuror, care indică venituri doar din salariu, îşi poate permite să cumpere bunurile pe care le deţine.
Igor Balmuş a trecut în declaraţia sa de avere din 2013 un salariu total de 75 092 lei. În aceeaşi perioadă, tot din salariu, soţia sa a avut un venit de 10 543 lei. Procurorul a mai obinut alţi 20 860 de lei din activitatea didactică. Potrivit documentului, în 2010, omul legii s-a ales cu trei terenuri. Două dintre ele, a câte 0,06 ha, fiecare în valoare de 147 210 lei, au fost obţinute prin donaţie, iar cel de-al treilea, de 689 metri pătraţi, a fost cumpărat cu 770 de lei. Igor Balmuş a indicat şi un apartament cu suprafaţa de 42,7 metri pătraţi, dobândit în 2009, în valoare de 245 000 de lei. Procurorul a trecut în declaraţie şi trei automobile: un Renault Megan, fabricat în 2003, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 100 800 de lei, şi două autoturisme de model Mercedes B180. Unul, fabricat în 2008, a fost cumpărat în 2011 cu 192 000 lei, iar celălalt a fost fabricat în 2011 şi tot atunci cumpărat cu 256 000 de lei. La capitolul datorii, Igor Balmuş a indicat că datorează 245 000 de lei şi 21 200 de euro.
Anterior, membrii CNI au sesizat Procuratura Generală şi în cazul lui Vasile Gherasimenco, procurorul adjunct al municipiului Chişinău care ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două etaje. Procurorii Anticorupţie, la care a ajuns dosarul acestuia, au refuzat să iniţieze un dosar penal. Reprezentanţii CNI au atacat hotărârea în instanţă, iar judecătorii au dat dreptate procurorilor.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...
Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu.
Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI
În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Moldova Curată solicită membrilor Consiliului Superior...
După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul anticorupție.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Am solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc.
Mai mulți magistrați se judecă cu CNAS pentru a obține...
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
