Şleahtiţchi riscă să-şi piardă funcţia
Consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învățământului și științei, Mihail Şleahtiţchi, ar putea fi demis. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii de funcţii, atunci când, deţinând funcţia de ministru al Educaţiei, și totodată fiind fondatorul unei asociații obștești, a autorizat ca respectiva instituţie să avizeze, contra plată, planurile şi programele de formare profesională continuă pentru adulți.
Potrivit actului emis de CNI, în anul 2010, oficialul, împreună cu alte trei persoane, au fondat Asociația Obștească Instituția privată Universitatea Deschisă „Europedia” (Institutul de expertiză Curriculară).
La începutul anului 2011, Şleahtiţchi a fost numit în funcția ministru al Educației. „Ulterior numirii sale în funcția de ministru, în luna iunie 2011, Mihail Şleahtiţchi semnează un ordin prin care autorizează Instituția „Europedia”, al cărei fondator este, să desfășoare activitatea de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulți”, se arată în actul CNI.
În ordinul repectiv era menţionat faptul că „avizarea planurilor/programelor se va efectua contra plată, de aceea se obligă Universitatea Deschisă „Europedia” să prezinte, în termen de 10 zile, pentru coordonare cu Ministerul Educației, cuantumul taxelor pentru avizare...”, mai este menţionat în actul CNI. În acelaşi document este indicat că, timp de aproape doi ani (din luna iunie 2011 până în luna septembrie 2013), „Europedia” a prestat servicii de avizare a planurilor şi programelor de formare profesională continuă către 98 de solicitanți, preponderent agenți economici, în sumă totală de 225 700 de lei. Această asociaţie ar fi prestat servicii de avizare şi după numirea, pe 24 iulie 2012, a lui Şleahtiţchi în funcţia de consilier prezidenţial, prin decretul preşedintelui R. Moldova.
CNI a constatat, la 23 ianuarie curent, că Mihail Şleahtiţchi, activând în funcția de ministru al Educației, a admis conflictul de interese exprimat prin exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de ministru în interes personal, care rezultă din relațiile sale cu persoane juridice (Asociația Obștească Universitatea Deschisă „Europedia”).
Incompatibilitate de funcţii
Membrii CNI au mai constatat că funcţia pe care o deţine oficialul în prezent este incompatibilă cu cea de fondator al unei asociaţii, deoarece Legea cu privire la asociațiile obștești prevede că fondatorii asociațiilor obștești și membrii organelor lor de conducere, executive, de control și revizie nu pot fi membrii Guvernului și funcționarii publici în obligațiile de serviciu ale cărora intră promovarea politicii de stat în domeniile prioritare, conform statutelor, pentru aceste organizații obștești.
Mihail Şleahtiţchi a declarat pentru Moldova Curată că nu doreşte să comenteze actul emis de CNI, deoarece nu a fost înştiinţat despre existenţa unei astfel de decizii. „De la dumneavoastră aflu despre acest act, însă vreau să precizez că orice tentativă de denigrare a activităţii mele de ministru este o aberaţie. Când primesc în mod oficial actul, atunci voi hotărî cum să procedez”, ne-a spus consilierul prezidenţial.
Menţionăm că CNI urmează să-l informeze pe preşedintele ţării despre abaterile constatate, în vederea inițierii procedurii de destituire din funcție a lui Mihail Şleahtiţchi. Totodată, în cazul în care consilierul nu va contesta actul emis de CNI, ar putea plăti până la 12 mii de lei amendă pentru admiterea conflictului de interese.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
Republica Moldova, restantă la capitolul creării unui s...
În anul 2015, în runda a IV-a de evaluare, Republica Moldova va fi evaluată de către Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în ce privește conformitatea cu standardele care asigură inclusiv integritatea parlamentarilor. Republica Moldova va trebui să aducă dovezi că are prevederi şi practici aplicabile deputaţilor în Parlament, referitoare la:
Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de...
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
