Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea banilor statului trebuie făcute publice
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Julieta Savițchi
„Orice restrângere a accesului la informație, inclusiv categoriile de informație specifice și limitate, care nu pot fi dezvăluite în vederea protecției cetățenilor sau siguranței naționale, trebuie să fie prevăzute de lege și necesară într-o societate democratică pentru protecția unui interes legitim. Justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia în cazul publicării unor informații, autoritățile publice urmând să demonstreze că divulgarea informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională”, se arată în decizia Înaltei Curți.
Instanţa a fost sesizată de către deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu care au solicitat Curții Constituționale să explice dacă secretizarea informaţiei de către Guvern privind acordarea unor credite în valoare de miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale a Moldovei pentru Banca de Economii a fost justificată.
“Printr-o hotărâre a Executivului din noiembrie 2014, au fost acordate credite în sumă de 9500 milioane de lei din rezerva valutară de stat. La 27 martie 2015, printr-o hotărâre secretă de Guvern, au mai fost alocate către BEM alte 6000 milioane de lei. Solicităm elucidarea aspectului dacă informaţiile ce ţin de utilizarea banului public poate constitui secret de stat”, se arată în sesizare.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, hotărârile Guvernului menţionate în sesizare nu pot constitui secret de stat şi sunt informaţii de interes public.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Raport Freedom House: Corupția și proasta guvernare la...
Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Anatol Mămăligă pleacă de la Ministerul Sănătății, Munc...
Vizat într-o anchetă a portalului Moldova Curată, Anatol Mămăligă, secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, pleacă din funcția publică. Odată cu plecarea, se va soluționa și conflictul de interese în care Mămăligă se află în raport cu șefa sa, ministra Stela Grigoraș, care îi este parteneră de afaceri și cumătră.
Primarul din Bleșteni a declarat un eventual conflict d...
În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
