Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat între Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi o firmă apropiată fostului director ar putea fi anulat

Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.

Mihail Stratan a deţinut funcţia de director al AEE din anul 2011 şi până la sfârşitul anului trecut. La 17 noiembrie 2016, CSJ a emis o hotărâre irevocabilă prin care a decis că Stratan a admis un conflict de interese, lăsând în vigoare toate hotărârile judecătoreşti emise în acest caz.

Interese de zeci de mii de euro

Totul a început în anul 2013, când Agenţia de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord) şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) au anunţat un concurs public prin care se intenţiona procurarea unui set de echipament pentru audit energetic destinat AEE. Câştigătoare a licitaţiei publice a fost aleasă firma SRL „Esco Voltaj”, al cărui fondator şi asociat unic este Mihail Stratan, directorul de atunci al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.  În afară de această firmă, la concurs au mai participat încă trei agenţi economici.

Conflict de interese şi incompatibilitate de funcţii

Astfel, după semnarea contractului de achiziţii, SRL „Esco Voltaj” a furnizat Agenţiei echipament energetic în valoare de 44 196 Euro sau 706 300,6956 lei cu TVA cota zero.

Moldova Curată a scris despre acest caz în anul 2014, iar CNI a stabilit că Mihail Stratan a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Totodată, CNI a stabilit că Stratan  deţinea funcţia de administrator al firmei SRL “Omni-Invest”, concomitent cu funcţia de director al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, aceste două poziţii fiind incompatibile.

Delegare de atribuţii

Mihail Stratan a atacat decizia CNI în instanţă. În motivarea acţiunii este invocat argumentul că după ce firma „Esco-Voltaj” a fost selectată drept câştigătoare a licitaţiei, Mihail Stratan a delegat o altă persoană să semneze contractul de achiziţie.

În ceea ce priveşte incompatibilitatea de funcţii, Stratan motiva în instanţă că firma “Omni-Invest” era în proces de modificare a actului său juridic din societate cu răspundere limitate, în societate pe acţiuni, de aceea în acea perioada firma nu avea activitate şi respectiv, nici profit.

Mihail Stratan a pierdut cazul atât în instanţa de fond, cât şi la Curtea de Apel Chişinău. Acesta a depus recurs la CSJ.

Demisie onorabilă

După ce Curtea Supremă a emis hotărârea, Mihail Stratan urma să fie demis pentru incompatibilitatea de funcţii admisă. Însă la scurt timp el a depus cerere de demisie. Stratan a declarat pentru Moldova Curată că este printre puţinii funcţionari care face acest lucru. “Când a fost câştigată acea licitaţie publică, eu nu aveam nici o funcţie în cadrul firmei “Esco-Voltaj”. Este poate pentru prima oară în Republica Moldova când un funcţionar public pleacă din funcţie după rămânerea definitivă a unui act CNI, deşi eu cred CNI a argumentat eronat în ceea ce priveşte conflictul de interese. Dar totuşi avem o decizie a CSJ care este irevocabilă, oricum, mă conformez. Din motiv că există această decizie, am depus cererea de demisie din propria iniţiativă”, a spus fostul funcţionar.

Reprezentanţi de la Ministerul Economiei, căruia i se subordonează AEE, au confirmat pentru Moldova Curată că Mihail Stratan nu mai conduce Agenţia, iar interimatul funcţiei este deţinut de directorul adjunct.

Expertă anticorupţie: „ANI trebuie să finalizeze cazul în instanţă prin solicitarea nulităţii contractului de achiziţii”

În opinia Marianei Kalughin, expertă anticorupţie, în prezent, juriştii de la ANI ar trebui să solicite în instanţă anularea acelui contract de achiziţii. „Faptul că în prezent ANI nu are aleasă o nouă conducere sau nu sunt selectaţi inspectorii de integritate, nu este un impediment ca juriştii să solicite în instanţă anularea contractului de achiziţii, care este un act juridic şi a fost semnat ilegal, încălcând regimul juridic al conflictului de interese”, a precizat experta.

Menţionăm că procedura de anulare a actelor administrative şi juridice este prevăzută în noua lege cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Astfel, articolul 39 prevede că din moment ce actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese rămâne definitiv, Autoritatea, în termen de 3 luni, adresează instanţei de judecată o cerere de chemare în judecată privind declararea nulităţii absolute a actului administrativ emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin persoane terţe, sau a deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, cu excepţia cazurilor în care anularea actelor menţionate ar aduce daune interesului public”.

Lilia Zaharia