Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Supremă printr-o decizie "copy-paste"?
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.
Valentin Crudu a fost demis la 18 decembrie 2012 pentru că ar fi gestionat incorect banii proveniţi dintr-un proiect UNICEF de reformare a instituțiilor rezidențiale. Una dintre nereguli ar fi fost că o angajată în cadrul proiectului a ridicat salarii în valoare totală de 80 de mii de lei fără să fi venit la muncă. Abaterile au fost descoperite în urma unui control al Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor.
Valentin Crudu a contestat demisia și în prima instanță a pierdut procesul. Curtea de Apel Chișinău i-a dat însă câștig de cauză, iar la 17 iunie 2015 și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) s-a pronunțat pe acest caz. Chiar dacă Ministerul Educației a depus un recurs argumentat pe câteva pagini, în hotărârea CSJ nu se face referire la ele. În schimb, este preluat, cu schimbarea de rigoare a denumirii instanței, textul aproape integral al Hotărârii Curții de Apel.
De exemplu, în ambele hotărâri găsim integral acest pasaj, inclusiv o greșeală de acord: ”... în acțiunile lui Valentin Crudu nu se înregistează nicio abatere de la obligațiile de serviciu, precum și că intereselor Ministerului Educației nu i s-au adus adus niciun prejudiciu (corect: i s-a adus - n.r.) și toate acțiunile funcționarului public Valentin Crudu au fost întreprinse după coordonarea cu conducerea Ministerului Educației, la caz, cu ministrul Mihail Șleahtițchi și/sau viceministrul Tatiana Potîng”.
Superficialitate sau criză de timp?
Pentru avocați, o hotărâre redactată în acest fel nu e nimic de mirare. ”Sunt obișnuit cu asemenea hotărâri. Este o hotărâre irevocabilă, de aceea nu ar fi corect să o comentăm, dar dacă vreți părerea mea, atunci cred că ea este neîntemeiată, neargumentată. Nu a fost examinat deloc recursul și motivele recursului”, ne-a spus Vlad Roșca, avocatul care a reprezentat Ministerul Educației în acest proces.
Și avocatul Vlad Gribincea, director al Centrului de Resurse Juridice, spune că astfel de hotărâri sunt un lucru obișnuit, dar că ele vorbesc despre calitatea actului de justiție. ”Mai mult de jumătate din recursurile depuse la CSJ sunt respinse și mai mult din jumătate din cele respinse sunt respinse printr-o procedură sumară, în care motivarea nu are loc. Atunci când se mențin hotărârile, foarte des Curtea Supremă pur și simplu reproduce argumentele instanței de apel, deseori necombătând argumentele din recurs. Aceasta este o problemă și de fapt este un semnal referitor la calitatea actului de justiție. Nu pot spune că e ceva specific doar pentru acest dosar, am impresia că e specific pentru întregul mod de funcționare a Curții Supreme. E vorba mai degrabă de cultură juridică. Judecătorii ar trebui să înțeleagă că trebuie să explice pe înțeles persoanelor de ce ei admit sau resping acțiuni”.
Hotărârea a fost pronunțată de către un complet de judecători compus din Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Ion Druță, Petru Moraru, Oleg Sternioală. Solicitat de Moldova Curată, șeful secretariatului Curții Supreme de Justiție, Valentin Lastavețchi, a declarat că nu ar vrea să comenteze, dar spune că este exclus ca magistrații să copieze argumentele din hotărârea instanței de apel. ”Nu aș putea să mă pronunț. Judecătorii își expun argumentele așa cum cred de cuviință. Curtea Europeană spune că nu toate argumentele trebuie preluate automat din recurs și să răspunzi la ele. Se iau doar cele mai esențiale. Nu cred că cineva dintre judecători o să vă poată răspunde. Dacă există obiecții referitor la motivarea hotărârii, poate fi depusă o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii”, a spus Valentin Lastavețchi.
Restabilit şi despăgubit
În afară de restabilirea în funcție, instanța a obligat Ministerul Educaţiei să îi plătească lui Valentin Crudu aproape 150 de mii de lei salariul pentru lipsa forțată de la muncă și prejudicii morale. În hotărârea Curţii Supreme şi în cea a Curţii de Apel se spune că funcţionarul trebuie restabilit în funcţie pentru că faptele ilegale pentru care a fost pedepsit cu demisia nu au fost confirmate prin decizii de judecată. De asemenea, în hotărâri se spune că dosarul penal în cadrul căruia Procuratura municipiului Chișinău a verificat ”faptele presupuse ilegale”, ce ar fi stat la baza ordinului de concediere, a fost clasat.
Crudu nu ne-a răspuns la telefon pentru a spune ce va face în continuare. El a revenit la minister anul trecut, imediat după ce Curtea de Apel Chișinău a emis hotărârea de restabilire în funcție, însă de atunci se află fie în concediu de boală, fie în concediu de odihnă.
Cazul lui Valentin Crudu a devenit de interes pentru presă în special după ce Jurnal de Chișinău a decoperit că funcționarul deține o casă în suburbia Durlești a capitalei, a căreia valoare i-ar depăși veniturile legale. Fostul funcționar a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului Educației până în anul 2012, inclusiv pe durata guvernării comuniștilor, dintre anii 2001-2009.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Conflictul de interese din Primăria Bârnova a fost solu...
Rudele primarului din satul Bârnova, raionul Ocnița, au fost concediate de la Primărie, în urma unui control întreprins de Comisia Națională de Integritate (CNI), care, la rândul său, s-a autosesizat în baza unui articol publicat de portalul Moldova Curată în luna martie 2016. Potrivit articolului, primarul lucra împreună cu ginerele său, care era secretar al Consiliului local. În timpul examinării situației, CNI a mai descoperit un conflict de interese: pe lângă ginere, primarul își angajase și soția în calitate de șefă la Biblioteca publică din localitate. În timpul controlului, atât soția, cât și ginerele primarului au plecat din funcții.
Noua secretară de stat la Mediu e vechea ministră verif...
Noua secretară de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este vechea viceministră, apoi ministră liberală Valentina Țapiș. Funcționara s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (în prezent - ANI) în anul 2014, după ce Moldova Curată a scris că ea nu-și declarase, doi ani mai devreme, toate averile. Pe atunci viceministră a Mediului, Valentina Țapiș omisese din declarația de avere o casă construită în curtea locuinței sale din suburbia Codru a capitalei. Atunci funcționara a spus că în acea casă locuiește tatăl său și că din acest motiv a uitat să o indice.
De frica testului de integritate profesională, funcțion...
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
