Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să prezinte lista angajaţilor care au beneficiat cursuri gratuite de limbă engleză
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
La mijlocul lunii martie curent, Asociaţia Presei Independente a solicitat repetat Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova lista celor 70 de funcţionari din cadrul instituţiei care au beneficiat în anul 2016 de cursuri de limbă engleză, plătite cu circa 158 de mii de lei de la buget.
Secretariatul Parlamentului a invocat caracterul confidenţial al datelor solicitate, dar şi alte prevederi legale care ar putea fi încălcate în cazul în care ar oferi presei informaţii despre cheltuirea banilor publici. „În partea ce vizează prezentarea listei nominale a persoanelor fizice angajaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, care au beneficiat de cursuri de limbă engleză, menţionăm că în articolul 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este prevăzut că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”, este menţionat în răspuns.
Expert TI-Moldova: „Funcţionarii sunt persoane beneficiare de fonduri publice”
Reprezentanţii Secretariatului Legislativului mai cred că oferirea acestor date ar fi considerată o imixtiune în viaţa privată a persoanei: „Legea privind accesul la informaţie cataloghează datele cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal ca fiind informaţii cu accesibilitate limitată…”.
În opinia lui Veaceslav Negruţa, expert în economie la Transparecny International-Moldova, Secretariatul Parlamentului este obligat să ofere această informaţie de interes public. „Orice solicitare de informaţie despre utilizarea banilor publici este una legală, iar instituţia publică, gestionară de buget, este obligată să o prezinte în baza legii cu privire la accesul la informaţie. Nu poate fi invocat motivul datelor cu caracter personal, deoarece obiectul solicitării este utilizarea banului public, iar cererea jurnaliştilor ţinteşte anume acest aspect. Funcţionarii beneficiari nu sunt priviţi ca persoane fizice, ci ca persoane beneficiare de fonduri publice. Noţiunea de “persoană privată” este aplicată în alte circumstanţe”, precizează expertul. El este de părere că tăinuirea acestor informaţii stârneşte anumite suspiciuni. „Se încearcă a fenta legea prin astfel de formulări, aceasta fiind o dovadă că banii publici sunt utilizaţi altfel şi e o încercare nereuşită de a tăinui informaţia”, mai adaugă expertul.
Vitalie Călugăreanu: „Avem de-a face cu demnitari publici rău-intenţionaţi”
Şi unii jurnalişti condamnă o astfel de atitudine faţă de informaţia de interes public. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu este de părere că reprezentanţii Secretariatului Parlamentului intenţionat ar sfida legea. „Mă tem că de data aceasta avem de a face nu cu nişte diletanţi care nu ar cunoaşte normele elementare privind accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public, ci cu nişte demnitari publici prost intenţionaţi. Ei vor să ne atragă în aceste dispute sterile ca să nu mai avem timp să-i investigăm, să impună o agendă doldora de subiecte ieftine, dar gălăgioase, ca să uităm de miliard, de spălătoria rusească... Ei speră ca noi să ne plictisim, să nu ne mai şocheze abuzurile lor şi să nu mai reacţionăm la ele. Pentru că oricine înţelege că e absurd să spui că solicitarea informaţiilor despre persoanele din Secretariatul Parlamentului care au beneficiat de cursuri de limbă engleză din bani publici ar însemna „imixtiune în viaţa privată a angajaţilor Parlamentului”, afirmă jurnalistul.
Menţionăm că prima solicitare a fost expediată de API la începutul anului curent. Atunci Secretariatului Parlamentului ne-a informat că nu ne poate spune cine au fost angajaţii instruiţi, deoarece numele acestora ar include date cu caracter personal, precizând totodată că informaţia ar putea fi oferită doar dacă funcţionarii vizaţi îşi vor da acordul.
Lilia Zaharia
Foto: Imagine simbol, sursa: Watchdog City
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.