Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate peste 20 de mașini, a căror valoare depășește 1 milion de euro
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
În raportul întocmit la solicitarea PNUD Moldova și prezentat marți, 31 mai, la o confernță desfășurată la Chișinău, expertul Pedro Gomes Pereira a recomandat Guvernului să creeze un Oficiu de Recuperare a Activelor. Această structură ar urma să fie una multidisciplinară, care să cuprindă expertiză ale autorităților din domeniul judiciar, fiscal, de protecție socială etc. și să dispună de o echipă de anchetatori financiari. Oficiul ar urma să dispună de resurse „adecvate” pentru o bună funcționare și să reprezinte un punct central pentru toate cererile de asistență care vin din alte țări. Expertul a mai recomandat crearea și plasarea acestui oficiu în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA), care este în prezent responsabil de investigarea spălării banilor și are acces la informații financiare și baze de date electronice.
Recuperarea prejudiciului în urma fraudării celor trei bănci: o sarcină în premieră pentru instituțiile de drept
Directorul CNA, Viorel Chetraru, susține, la rândul său, că instituția pe care o conduce are suficiente capacități de investigare operativă și stabilire a traseului banilor, recuperarea însă ar fi mai dificilă. „Transformarea informațiilor operative în probe presupune cooperare internațională la nivelul anchetatorilor, procurorilor, instanțelor de judecată. CNA și Procuratura Anticorupție au transmis mai multe solicitări de comisii rogatorii statelor despre care cunoaștem că au fost implicate în acest traseu. De aceste răspunsuri depinde conferirea valorii juridice de probe informației operative”, a declarat Viorel Chestraru.
Expertul de la Geneva a notat, de asemenea, în raportul său, că a discutat cu reprezentanți ai diferitelor autorități din Republica Moldova și a ajuns la concluzia că nu există o bază temeinică de cunoștințe privind desfășurarea investigațiilor financiare. „Organele de anchetă ale Republicii Moldova nu par să aibă în acest moment o echipă specializată dedicată desfășurării anchetelor financiare în paralel cu investigațiile penale. Astfel de investigații financiare ar permite efectuarea analizei surselor de venit ale bănuiților, determinarea averilor ilegale și a persoanelor asociate bănuiților în comiterea infracțiunilor. În prezent, totuși, organele de urmărire au capacități limitate pentru efectuarea analizei financiare aprofundate a informațiilor dobândite și, prin urmare, nu se poate conchide cu privire la legalitatea unor anumite bunuri sau de a le conecta cu presupusul făptuitor și faptele infracțiunii”, se spune în raport. Expertul a mai notat că uneori nu este necesară sechestrarea unor bunuri, din cauza „complexității și costurilor suportate în timpul gestionării activelor”.
Mașinile sechestrare de CNA ar putea valora mai puțin în cazul în care vor fi confiscate
În context, Viorel Chetraru a declarat că în prezent la CNA se află sub sechestru o serie de bunuri, a căror valoare, din cauza duratei proceselor de judecată, nu va mai fi aceeași în cazul în care vor fi confiscate.
„Chiar acum în incinta CNA avem peste 20 de mașini a căror valoare depășește 1 milion de euro. Procedura penală a Republicii Moldova ne obligă să asigurăm integritatea acestor bunuri. Instanța urmează să dispună confiscarea sau să se expună în general asupra cazului. Până la pronunțarea sentinței de condamnare poate trece timp, iar în acest timp valoarea acestor bunuri scade, de multe ori nu este cea din momentul inițial. Cum asugurăm păstrarea valorii acestor bunuri în așa fel ca prejudiciul pe care noi urmărim să îl recuperăm să fie la valoare cea pe care am stabilit-o noi inițial?”, a declarat directorul CNA.
În studiu nu au fost estimate costurile pe care le-ar implica crearea unui oficiu de recuperare a activelor. În baza studiuluim CNA și partenerii de dezvoltare vor formula propuneri și recomandări către Guvern.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ATENŢIE! Webinar la tema accesului la informaţia de int...
Alianţa pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro) şi Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova (www.moldovacurata.md) vă invită să vă înscrieţi la cel de-al doilea webinar la tema accesului la informaţia de interes public care va avea loc la 22 IULIE 2015, ORA 11.00.
Leova: președinte de raion fără declarație de avere pub...
Raionul Leova riscă să rămână fără președinte. Alegerea liberal-democratului Ion Gudumac, votat în această vară fără a fi creată o majoritate în Consiliul Raional, a fost contestată în instanță de reprezentanții Partidului Democrat (PDM), în frunte cu Efrosinia Grețu, fosta președintă de raion. Procesul este în prezent pe rol la Judecătoria Leova.
Codul Educației l-a pus în dificultate pe edilul din Cr...
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI), fiind bănuit că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Soția sa, Elena Guțan, este director al grădiniței de copii din Cricova. În timp ce membrii Comisiei au clasat acest caz, motivând că primarul nu a luat nici o decizie prin care și-ar favoriza soția, experții anticorupție spun că acesta este un eventual conflict de interese, întrucât, potrivit prevederilor noului Cod al Educației, instituțiile preșcolare sunt în subordinea autorităților publice locale.
