Ziarul Cuvântul: Legea, justiţia şi primarul

Arhiva 3 februarie 2015 2063
Imagine simbol

În articolul “Revocarea primarilor între lege şi realitate", publicat în ziarul regional "Cuvântul", era descrisă şi istoria privind revocarea primarului de Ignăţei Ion Balan. Amintim că procedura a fost iniţiată de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care a depus la Judecătoria Rezina cererea de revocare a mandatului primarului de Ignăţei Ion Balan. Instanţa a satisfăcut cererea reclamanţilor printr-o decizie adoptată la 30 decembrie 2013. Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, care peste nouă luni (!?), la 11 septembrie 2014, a calificat recursul lui Ion Balan drept neîntemeiat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă lăsând în vigoare verdictul primei instanţe.



La momentul publicării articolului “Revocarea primarilor între lege şi realitate”, un consilier de Ignăţei, care a solicitat anonimatul, considera că procesul judiciar în mod intenţionat a fost întins aproape un an şi jumătate, ca să se ajungă în pragul noilor alegeri, când însăşi acţiunea de revocare a primarului îşi pierde sensul.

Imagine simbol

Cine trebuie să execute hotărârea instanţei?

Consilierul ne-a spus că a ajuns la această concluzie, analizând mai multe lucruri. Conform hotărârii definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2014, Ion Balan urma să fie suspendat din funcţie încă în septembrie 2014. Dar la Ignăţei au aflat despre decizia Curţii de Apel numai la 16 decembrie 2014 (!?), dintr-o scrisoare a Judecătoriei Rezina adresată consiliului local (!?), în care se menţionează: ”Judecătoria Rezina, vă expediază copia hotărârii nr. 3-28/13 din 20.12.2013 privind revocarea din funcţia de primar al primăriei satului Ignăţei, raionul Rezina, în privinţa lui Ion Balan, devenită definitivă prin decizia Curţii de Apel m. Chişinău la 11.09.2014, pentru punerea în executare. Rugăm să comunicaţi instanţei despre executarea hotărârii".

La Ignăţei aşa şi nu au înţeles cine trebuie să execute hotărârea judecăţii: Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat care a iniţiat procesul? Judecătoria, prin intermediul executorilor judecătoreşti? Procuratura? Consiliul Local?

Câţiva consilieri de Ignăţei, din propria iniţiativă, au încercat să convoace şedinţa consiliului, ca să discute problema, dar aşa şi nu au reuşit să adune cvorumul necesar. Între timp, Ion Balan continuă să exercite funcţiile de care a fost privat de judecată şi să primească salariul de primar.

Legea prevede proceduri clare de revocare

Solicitată să comenteze cazul dat, Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a remarcat: „în condiţiile art. 32 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, instanţa de contencios administrativ, care a adoptat hotărârea în fond, în termen de 3 zile de la data la care hotărârea devine irevocabilă, trimite o copie a acesteia pârâtului pentru executare şi alta - instanţei de drept comun de la sediul pârâtului pentru controlul executării hotărârii şi, în caz de necesitate, pentru executare silită. Hotărârea se execută în termenul stabilit în dispozitivul ei, iar în cazul în care termenul nu este stipulat - în cel mult 30 de zile de la data la care hotărârea devine irevocabilă. În cazul neexecutării în termen a hotărârii, conducătorul autorităţii publice în a cărei sarcină a fost pusă executarea acesteia poate fi tras la răspundere în conformitate cu prevederile legislaţiei.

În speţă, hotărârea este executorie de la data pronunţării. Or, în  sensul art. 1 din Codul electoral, prin revocare se înţelege retragerea de către instanţa de judecată a mandatului persoanei care ocupa o funcţie publică eligibilă. Evident, primarul revocat nu mai este în drept să-şi exercite funcţiile de la data revocării.

De altfel, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului până la data validării următorului mandat de primar, cu excepţia cazurilor când mandatul încetează înainte de termen, inclusiv în caz de incompatibilitate a funcţiei, cum s-a întâmplat cu primarul de Ignăţei.

Potrivit art. 34 din legea menţionată, în cazul încetării înainte de termen a mandatului, ca şi în cazul suspendării din funcţie a primarului, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar. Dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcţiei de primar sau dacă primarul şi viceprimarul sunt suspendaţi din funcţie concomitent sau aceste funcţii devin vacante, consiliul local trebuie să împuternicească, în termen de 5 zile, o altă persoană să exercite temporar atribuţiile primarului.

Referitor la zădărnicirea convocării şedinţelor consiliului, faptul ar putea aduce la dizolvarea acestuia. În primul rând, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea privind administraţia publică locală, consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 3 luni. În al doilea rând, în conformitate cu art. 25 din legea precitată, consiliul local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă acesta nu a adoptat nici o decizie timp de 6 luni consecutiv, indiferent de numărul şedinţelor.

Conform prevederilor art. 139 alin. (2) din Codul electoral, dacă vacanţa funcţiei de primar a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează. Oricum, până la validarea mandatului primarului succesor, interimatul funcţiei de primar nu poate fi exercitat de primarul căruia i s-a retras mandatul”, a punctat experta Mariana Kalughin.

Tudor Iaşcenco

Notă:

Atât ziarul regional Cuvântul cât şi Moldova Curată a mediatizat cazul primarului din Ignăţei. Alesul local a admis un conflict de interese, achiziţionând produse alimentare pentru grădiniţa de copii din localitate, prin intermediul întreprinderii Î.I. „Ion Balan”, care aparţine familiei acestuia. Menţionăm că şefa grădiniţei este Natalia Balan, soţia primarului.

Întrebat dacă după emiterea deciziei Curţii de Apel Chişinău privind revocarea din funcţia de primar, acesta îşi mai exercită atribuţiile de primar, aşa cum menţionează consilierul care a solicitat anonimatul, Ion Balan a declarat că el nu mai emite dispoziţii şi nu mai primeşte salariul de funcţie. “Merg din când în când la primărie, deoarece nimeni nu deţine interimatul. Nu au reuşit consilierii să se întrunească deoarece nu a fost cvorum”, a explicat Ion Balan.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Președintele raionului Anenii Noi, generos cu partidul:...

30 octombrie 2015
2150

Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...

Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

02 octombrie 2017
2852

Declarație de susținere a inițiativei Președintelui Rep...

Organizațiile societății civile susţin iniţiativa Președintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae TIMOFTI, de a impune criterii de integritate candidatului la funcția de Prim-ministru și îi solicită, în calitate de garant al Constituției Republicii Moldova, să facă față oricăror presiuni și încercări de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activității instituțiilor de stat.

11 ianuarie 2016
1754

Masa rotundă: “Testarea la poligraf: un deceniu de eșec...

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau  de reușite?”. Evenimentul va avea loc luni, 19 februarie 2018, ora 14.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

08 februarie 2018
1670

Detaşare cu semne de întrebare

Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.

14 septembrie 2016
2097

Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...

Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii  de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF).  Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.

15 ianuarie 2018
2157