Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic”
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.
”Accentul trebuie pus nu doar pe strângerea probelor pentru condamnare, dar şi pe strângerea de dovezi pentru readucerea a ce s-a furat la bugetul de stat. Deoarece statul trebuie să îşi onoreze obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi: să le asigure drepturile la viaţă, la educaţie, la cultură. Sunt nevoi de bază care trebuie satisfăcute de stat şi nivelul de trai al unei populaţii este direct proporţional cu capacitatea statului de a recupera ceea ce s-a furat de la bugetul de stat. Judecătorii care judecă aceste cauze de corupţie sau de criminalitate gravă trebuie să înţeleagă că justiţia se face în interesul general, nu în interesul unor persoane”, a menționat Camelia Bogdan.
Totodată, magistratul din România a subliniat importanța unei atitudini corecte pe care trebuie să o adopte judecătorii și procurorii atunci când examinează cazuri de corupție.
”Nu trebuie să încurajăm pe acel magistrat hrăpăreț, ”homo economicus” din societățile neanderthaliene. Printre magistrați trebuie să existe oameni care cred în idealul de dreptate. A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic”, adăugat Camelia Bogdan.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia președintei CSP a cumpărat în anul 2016 un auto...
Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.
Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 v...
Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.