CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.
Societatea civila și CNI: va fi dublare de competențe
Propunerea ca CSM să aibă dreptul de a verifica averile judecătorilor a venit din partea Centrului de reformă în sistemul judecătoresc, adică a unui grup de judecători care a elaborat mai multe proiecte de lege în domeniul justiției. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina electronică a Cosiliului Superior al Magistraturii, dar nu a fost depus deocamdată în Parlament.
O astfel de propunere este chiar periculoasă, a subliniat directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi. În opinia sa, dacă și CSM va avea dreptul să verifice averile judecătorilor, se va produce o dublare de competențe care s-ar putea solda, de fapt, cu lipsă de acțiune atât din partea CSM, cât și din partea CNI, și cu nesancționarea magistraților cu probleme de integritate. Totodată, Nadejda Hriptievschi a adus exemplul unor judecători care au fost promovați anterior de CSM, chiar dacă erau respinși de președinte pentru probleme de integritate.
”CSM are în competențe, la etapa de admitere a persoanelor în funcții de judecători, să le verifice averile, dar nu face acest lucru. Nu putem să credem că prin acordarea acestei atribuții adiționale lucrurile se vor îmbunătăți. Datorită garanțiilor de independență pe care le au judecătorii, este mai greu să faci acțiuni împotriva unui judecător deja numit în funcție, decât să iei suficiente măsuri împotriva celor care nu merită să ajungă în funcție”, a subliniat Nadejda Hriptievschi.
Și președintele Comisiei Naționale de Integritate, Anatol Donciu, crede că nu poate fi acceptată o astfel de propunere, pentru că ar putea apărea un conflict de competențe. ”Competențele fiecărei instituții trebuie să fie strict delimitate. CNI are rolul de a preveni corupția prin verificarea averilor și competențele CNI în acest domeniu sunt exclusive”, a declarat Anatol Donciu. El a adăugat că s-ar încălca principul egalității tuturor în fața legii, dacă judecătorii ar fi verificați de CSM, iar ceilalți demnitari – de CNI.
Micu: S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, dar nu este adevărat. Noi am putea reacționa mai rapid
Președintele Consiliului Superior al magistraturii, Victor Micu, a declarat pentru Moldova Curată că CSM nu intenționează să substituie CNI, care va avea dreptul în continuare să verifice averile judecătorilor, dar vrea să facă o verificare paralelă, ce nu va împiedica CNI să-și exercite atribuțiile.
”S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, nu este adevărat, la CSM se va face o verificare mai minuțioasă și mai rapidă a declarațiilor de avere ale judecătorilor”, a subliniat Victor Micu.
Magistratul a explicat că CSM, prin intermediul Colegiului disciplinar, va putea să aplice sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu își declară corect averile, de la mustrare, până la eliberarea din serviciu, pe când CNI are doar competența de a constata încălcarea regimului de declarare a averilor și de a expedia Procuraturii dosarele pentru a aplica sancțiuni penale.
”Dacă se demonstrează că un judecător a încălcat regimul de declarare a veniturilor și proprietăților, problema este că el are dreptul în continuare să activeze în sistemul judiciar cât este examinată cauza lui. Noi am putea reacționa mai rapid. Se întocmește o notă informativă, se expediază la Colegiul Disciplinar, care va examina sub toate aspectele, și judecătorul poate fi și eliberat din serviciu”, a declarat Victor Micu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Fostul ministru Vladimir Molojen, achitat definitiv în...
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni - Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.
VIDEOGRAFIC: Cât de transparente sunt instituțiile publ...
Moldova Curată vă arată cum au fost respectate principalele prevederi ale legilor Legii privind accesul la informaţie nr. 982/2000 şi ale Legii privind transparenţa în procesul decisional nr. 239/2008 de la promulgare până în prezent cu ajutorul unui videografic realizat în cadrul proiectului “Podul Bunei Guvernări”.
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...
Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.