Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătorii demisionează ca să nu piardă indemnizațiile...
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat în această săptămână 16 cereri de demisie depuse de judecători, cifra fiind un record absolut. Alte 14 cereri au fost depuse și acceptate de la începutul acestui an. Majoritatea magistraților care demisionează vor împlini în curând 65 de ani, care este plafonul de vârstă până la care un judecător se poate afla în funcție. Surse din cadrul CSM spun că motivul este un proiect de lege, adoptat vineri, 4 aprilie, în prima lectură, care schimbă modalitatea de calcul a pensiilor și indemnizațiilor unice pe care le primesc judecătorii atunci când pleacă onorabil din sistem. Dacă va fi votat și în lectura a doua, proiectul va reduce substanțial pensiile magistraților și indemnizația. Așa că cei care demisionează acum, chiar dacă majoritatea neagă acest lucru, vor să mai prindă vechea modalitate de calcul și să beneficieze de pensie mare, de câteva mii de lei.
Deputatul și chirurgul Vladimir Hotineanu a pierdut pri...
Chirurgul și deputatul Vladimir Hotineanu a pierdut prima luptă împotriva Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Judecătoria sectorului Râșcani a respins solicitarea deputatului de a anula actul prin care CNI a constatat că Vladimir Hotineanu se află în incompatibilitate de funcții. Astfel, constatarea Comisiei rămâne validă. Parlamentarul spune că nici nu știa că instanța a luat o asemenea decizie, întrucât ședința ar fi fost planificată pentru luna martie și nu pentru februarie. «Dacă mi-au respins cererea ca nefondată nu-i nimic, voi discuta cu avocatul și voi merge la Curtea de Apel», spune Hotineanu.
Primarul din Cneazevca riscă să fie revocat din funcție
Duminică, 11 mai, în comuna Cneazevca din raionul Leova va avea loc un referendum de revocare din funcție a primarului localității. Plebiscitul a fost iniţiat de către câțiva cetăţeni care susţin că primarul Larisa Tomşa este incapabilă să gestioneze treburile comunei și că aceasta se conduce doar de interesele personale.
Interese „cu strigare” în oraşul Râşcani
Nepotul primarului de Râşcani şi fiica şefei Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru (SRFC) din cadrul Consiliului Raional Râşcani au fost desemnaţi câştigătorii unei licitaţii cu strigare, la care s-au dat în arendă două terenuri de pământ din localitate, primarul şi conducătoarea SRFC Râşcani făcând parte din Comisia de licitaţie. Acum alesul local şi funcţionara sunt bănuiţi că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pe numele acestora.
Mama şefă, la control...
Cu două săptămâni în urmă, Moldova Curată a publicat materialul „Mama este şefa fiicei” despre un eventual conflict de interese în cadrul Direcţiei pentru Statistică (DS) din raionul Ocniţa. Această instituţie este condusă de doamna Liudmila Patîca, iar fiica ei Iana Patîca a fost angajată în luna decembrie 2012 ca specialist principal în cadrul direcţiei. În şedinţa de joi, 13 martie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a început un control pe acest caz, pentru a cerceta dacă funcţionarele au încălcat regimul juridic al conlictului de interese. Pe lângă acest control, CNI a mai iniţiat încă şase controale pe numele unor persoane cu funcţii de răspundere.