Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Fiică în subordinea mamei la Inspectoratul Fiscal Cimiș...
Şefa Inspectoratului Fiscal Teritorial Cimişlia, Maria Burac, şi-a angajat fiica, pe Larisa Burac, în calitate de inspector în cadrul instituţiei pe care o conduce. Aceasta i-a fost în subordine timp de jumătate de an, din iunie 2014 şi până în ianuarie 2015, când a fost transferată la Inspectoratul Fiscal din municipiul Chişinău.
Directorul AEE a cerut despăgubiri de un leu de la CNI...
Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihail Stratan, pierde deja a doua luptă cu CNI, în încercarea de a dovedi că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma sa a livrat echipament instituției pe care o conduce. Atât Judecătoria sectorului Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău au confirmat că actul prin care Comisia Națională de Integritate a constatat că Mihail Stratan s-a aflat în conflict de interese este bazat pe temeiuri legale. Stratan se consideră însă defăimat și a cerut despăgubiri de la CNI.
Instanţa a decis: Octavian Grama a admis un conflict de...
Actualul deputat liberal-democrat Octavian Grama a pierdut prima bătălie cu Comisia Naţională de Integritate (CNI). Prima instanţă a dat câştig de cauză CNI, care a constatat acum trei ani că Octavian Grama s-a aflat în situaţie de conflict de interese pe vremea când era vice-ministru al Sănătăţii. Atunci presa a scris că în lista medicamentelor compensate au fost introduse preparate pe care le importa reprezentanţa în Moldova a unei companii internaţionale, condusă de Stela Grama, soţia fostului vice-ministru.
Achizițiile, veriga slabă a instituțiilor publice
Niciunul dintre dosarele penale deschise în ultimii ani de CNA sau Procuratura Anticorupție pentru presupuse fraude comise în procesele de achiziții publice nu s-au soldat cu vreo condamnare, iar cele mai răsunătoare dintre ele se află încă la faza de urmărire penală și nu există niciun bănuit. În majoritatea cazurilor ele figurează prejudicii de milioane de lei. Consiliul Naţional de Participare susţine că în ultimii 2 ani a făcut nenumărate demersuri către Guvern în privinţa asigurării transparenţei achiziţiilor publice, însă lucrurile nu s-au schimbat.
Contractul încheiat de primarul din Mileştii-Mici cu so...
Primarul comunei Mileştii-Mici din raionul Ialoveni s-a condus de interesele personale atunci când a achiziţionat servicii de transport de la firma administrată de soacra sa. Constatarea aparţine Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), formulată în decizia din 29 mai. Astfel, primarul riscă o amendă, iar contractul semnat între cele două părţi ar putea fi anulat.
Nepotism la primăria din Leova
Primăria oraşului Leova este condusă de un unchi şi nepotul acestuia. Unchiul este primar, iar nepotul deţine funcţia de viceprimar. Experţii afirmă că la conducerea unei instituţii publice nu trebuie să se regăsească neamuri, indiferent de gradul lor de rudenie, deoarece deciziile luate aici ar putea să nu fie transparente şi corecte.