Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procurorul Eduard Bulat
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, Eduard Bulat indică faptul că a achitat, începând cu anul 2011, sute de mii de lei companiei care construieşte blocul. În iunie 2011 a plătit 155 288 de lei, în decembrie 2011 – 109 542 lei, în iunie 2012 – 140 980 lei şi în noiembrie 2014 – 351 588 lei. Asta în condiţiile în care procurorul indică un salariu anual de 130 519 lei pentru anul 2014.
Împrumut de la sora care muncește peste hotare
Solicitat de Moldova Curată, Eduard Bulat a declarat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat fără dobândă sora sa, aflată peste hotare.
„E un contract de împrumut de la sora mea, ca să luăm apartament. Vă daţi seama că un apartament nu e aşa de uşor să îl iei”, a spus Eduard Bulat. La capitolul datorii, procurorul are indicate două sume. Una de 46 810 euro – contractată în 2011 cu scadenţă în 2015 şi fără dobândă. Potrivit lui Eduard Bulat, acesta este preţul apartamentului pe care îl achită în rate şi care trebuia să fie gata până în 2015, dar nu a fost finalizat deocamdată şi nici toată suma nu a fost achitată.
Dacă ar fi să facem un calcul ținând cont de cursul leu-euro din acea perioadă, până în 2014 Eduard Bulat i-a achitat companiei de construcţii 757 398 lei, ceea ce reprezintă o sumă similară cu întreg costul apartamentului. O a doua datorie indicată este de 35 000 euro, contractată în august 2014, scadentă în 2039. Aceasta ar fi suma împrumutată de la sora lui, potrivit procurorului.
Întrebat de Moldova Curată, Eduard Bulat nu a vrut să spună cât exact achită lunar pentru apartament şi pentru restituirea creditului. „Şi aşa v-am spus prea mult. În declaraţii este notat totul, cât am achitat şi cui i-am achitat”, a explicat procurorul.
Împrumut sau simulare de împrumut?
Potrivit Galinei Bostan de la Centrul de Analiză şi prevenire a Corupţiei, în acest caz există temei să presupunem că la mijloc ar fi o simulare de împrumut şi nu un împrumut real, pentru că, în opinia sa, este puţin probabil ca un bugetar să fie capabil să restituie o asemenea sumă. „Chiar şi oameni care au un venit anual mai mare s-ar gândi bine înainte de a împrumuta 40 de mii de euro. Este suficient de spus că omul face împrumuturi de la propriile rude şi să vă întrebaţi dacă mărimea salariului îi permite să restituie împrumutul. Ar trebui ca CNI (Comisia Națională de Integritate - n.r.) să se sesizeze dacă acesta este un împrumut real sau o simulare de împrumut”, a menţionat Galina Bostan.
Experta a explicat că, de obicei, împrumutul se demonstrează cu acte, dar în asemenea cazuri este foarte greu de aflat dacă este vorba despre un împrumut real sau unul simulat. „Pentru că există o înţelegere între două persoane şi atât timp cât persoanele respective nu au nicio divergenţă, realitatea nu o veţi putea afla. E altceva că persoana respectivă, sora, trebuie să demonstreze de unde are aceşti bani şi dacă a achitat impozitele pentru ei”, a adăugat Galina Bostan.
Procurorul mai deține un apartament în valoare de 792 de lei
Procurorul Eduard Bulat mai deţine un apartament cu suprafaţa de 63 de metri pătraţi la Criuleni, care, potrivit declaraţiei sale de avere, are o valoare de 792 de lei. Procurorul a explicat că este vorba despre apartamentul în care locuieşte în prezent, iar valoarea este cea evaluată de Cadastru la privatizarea apartamentului în octombrie 2009. El a mai declarat un automobil de tip Volvo XC90, pe care îl utilizează din 2012 şi pe care l-a luat în comodat de la nepotul său, aflat acum în Italia.
Eduard Bulat a fost numit şef al secţiei de combatere a traficului de fiinţe umane în octombrie 2010. Din 1994 şi până în prezent a deţinut funcţii numai în structurile procuraturii.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
API prezintă un raport de monitorizare a eficienței sis...
Miercuri, 23 octombrie 2019, Asociația Presei Independente (API) va prezenta rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). În raport este evaluat cadrul legislativ și normativ care reglementează acest domeniu și sunt formulate recomandări pentru sporirea eficienței și eliminarea disfuncționalităților.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
