Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei Brăguță, și-a luat concediu după ce a emis mandatul de arest
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Andrei Brăguță a fost reținut de polițiști, deoarece conducea cu viteză excesivă și s-ar fi comportat urât cu polițiștii. La 18 august, adică la trei zile după reținere, timp în care s-a aflat în Izolatorul de Detenție Preventivă din Penitenciarul 13 de pe strada Tighina din Chișinău, tânărul a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Mandatul de arest a fost emis de către Iurie Obadă, judecător la Judecătoria Chișinău. Hotărârea, care s-a dovedit a fi fatală pentru deținut, nu este publicată pe portalul instanțelor judecătorești, iar Vadim Vieru, unul dintre avocații familiei Brăguță, a menționat pentru Moldova Curată că nici el nu a văzut decizia de judecată și că o are doar avocatul din oficiu (adică plătit de stat) al lui Andrei Brăguță.
Moldova Curată a încercat să afle de la magistratul Iurie Obadă care au fost acțiunile tânărului Brăguță care să justifice arestul pe 30 de zile. O angajată din anticamera instanței ne-a declarat că judecătorul este în concediu și va reveni la serviciu după 20 septembrie. Procuratura Generală a anunțat însă că magistratul care a judecat acest dosar va fi anchetat. Zilelele trecute, în cadrul unei conferințe de presă, procurorii au declarat că, din câte au investigat până acum, Andrei Braguţă ar fi fost torturat de către deţinuţii cu care se afla în celulă, însă gardienii nu au intervenit. Ion Caracuian, șef al Secției combaterea torturii a Procuraturii Generale, a spus că Andrei Braguţă ar fi cerut ajutor oamenilor legii, însă poliţiştii le-ar fi făcut doar observaţii colegilor de celulă ai acestuia. La rândul său, procurorul general Eduard Harunjen a precizat că în acest dosar vor fi anchetate toate persoanele care au interacționat cu tânărul, inclusiv responsabilii din sistemul penitenciar, magistraţi, dar şi procurori.
Marți, 5 septembrie, avocatul Vadim Vieru a declarat că nu știe prea multe detalii de la ședința de judecată condusă de Iurie Obadă, însă magistratul trebuia să-și dea seama că bănuitul avea probleme de comportament. ”Când vine în fața sa un justițiabil, judecătorul trebuie să aibă capacitatea să distingă starea sa: dacă are discernământ sau să distingă alte stări de agresivitate. Noi nu cunoaștem dacă persoana Brăguță Andrei a fost în sala de judecată și a participat la examinarea demersului și a putut cumva să-și expună opinia, dar cel puțin aici este vorba, cu siguranță, că judecătorul are obligația de a stabili discernământul”.
Condamnare la CtEDO
Iurie Obadă activează în sistemul judecătoresc din anul 2004. De opt ani însă este judecător de instrucție, ultima confirmare în funcție fiind făcută la începutul acestui an, când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a desemnat judecător de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.
În anul 2011 magistratul a fost vizat într-o cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), LIPENCOV vs MOLDOVA, statul fiind condamnat pentru ”violarea art. 3 CEDO - omisiunea de a acorda asistenta medicala reclamantului; investigarea neadecvata a plângerii de maltratare; violarea art. 5 CEDO - reținerea penala a reclamantului peste termenul prevăzut de lege”. În acest dosar, din cauza deciziei luate de magistratul Obadă, statul a pierdut șase mii de euro: cinci mii fiind achitați pentru despăgubiri morale, iar o mie – pentru cheltuieli de judecată.
Valoarea mașinii, mai mare ca venitul anual al magistratului
Anul trecut, magistratul Obadă a achiziționat un autoturism de model Volvo, în valoare de 11 500 de euro. Achiziția a valorat mai mult decât venitul său total din anul 2016. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a avut un venit salarial de circa 199 de mii de lei, iar peste 31 de mii de lei familia Obadă le-a obținut din depuneri bancare. Judecătorul a menționat în declarația de avere faptul că anul trecut a vândut cu șapte mii de euro un autoturism de model BMW X 3, la care a mai adăugat bani pentru a-și cumpăra o altă mașină. Soția judecătorului, în calitate de șefă de farmacie, a obținut un venit salarial de circa 105 mii lei. Soții Obadă dețin acțiuni la firmele ”Filomela” SA și ”Polimonium” SRL – ambele afaceri cu activități în domeniul produselor farmaceutice. Judecătorul și soția sa mai dețin o vilă în comuna Tohatin, municipiul Chișinău, care are o suprafață de 210 metri pătrați.
Magistrat cu depozit bancar de 40 de mii de euro
Tot în declarația de avere și interese, magistratul indică suma de 40 de mii de euro depozit bancar. În declarațiile pentru anii anteriori (2010-2015) nu găsim această sumă, judecătorul indică însă un venit dintr-o dobândă anuală. Deoarece este în concediu, iar de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) nu ni s-a comunicat un număr de contact la care poate fi apelat magistratul, Moldova Curată va reveni cu informații atunci când magistratul va explica proveniența sumei de 40 de mii de euro pe care o are în cont. De asemenea, vom reveni cu detalii referitor și la decizia prin care magistratul Obadă l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...
Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?
Donațiile către partid și firma nedeclarată a președint...
Ion Artene, președintele raionului Nisporeni, a donat Partidului Democrat din Moldova (PDM), din care face parte, aproape o treime din venitul anual al familiei sale, în ultimele două campanii electorale. El locuiește împreună cu soția, și ea funcționară, într-o casă particulară din orașul Nisporeni și este fondator și administrator al unui SRL, pe care, nici el, nici soția, nu l-au indicat în declarațiile de avere.
Un primar şi-a retrogradat soţia: a concediat-o din fun...
Pantelei Mîţa, primarul satului Alexeevca din raionul Floreşti, şi-a concediat soţia care deţinea funcţia de contabil-şef în cadrul primăriei pentru a soluţiona un eventual conflict de interese, însă a reangajat-o în funcţiile de paznic şi arhivar. Alesul local declară însă că nu avea altă soluţie, deoarece soţia sa rămânea fără serviciu şi ar fi fost păcat de experienţa ei de treizeci de ani de muncă în calitate de contabil-şef în colhoz.
Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.
