Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta Consiliului Superior al Magistraturii
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.
”De când au venit comuniștii la putere, asta se întâmplă. Ulterior, lucrurile s-au amplificat, potrivit informațiilor de care dispunem, mai ales la aspecte ce țin de cadre, de numiri în funcții. Am spus-o și anterior că, în ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta CSM. Nimeni nu m-a convins că eu nu am avut dreptate”, a spus Dumitru Visterniceanu pentru ZdG.
Întrebat cum anume pot fi influențați membrii Consiliului Superior al Magistraturii, instituție din care a făcut parte și pe care a condus-o o perioadă, fostul judecător a vorbit, drept răspuns, despre mai multe metode: ”După observațiile mele, s-a trecut la o metodă de a lucra cu fiecare în parte. Se știa că, pentru a obține o decizie favorabilă la CSM, era nevoie de 7 voturi. Pe cei care scriau opinii separate, nici nu-i deranjau. Era, cum ziceam noi, „золотая семёрка” (cei 7 de aur – traducere din rusă, n.r.) care asigura toate procedurile. A doua variantă la care se recurgea era că, în concursuri, lipsea orice concurență. Metode de a dicta regulile ca să pară că ele erau reguli adevărate erau destul de multe. Cum se clarificau cu fiecare în parte, puteți să-i întrebați pe ei, dar n-o să vă spună nimeni”.
El personal nu a luat niciodată vreo hotărâre ”la cerere”, afirmă Dumitru Visterniceanu, care adaugă că în sistem, ”cumva, se știe de cine poți să te apropii și de cine nu” cu astfel de influențe. ”Poate de asta, de mine nimeni nu s-a apropiat niciodată”, spune fostul judecător.
”Singura problemă a fost atunci când s-au format organele autoadministrării din stânga Nistrului. Atunci ne-au propus să trecem de partea lor, cu garanții extraordinare. Fără vorbă, am refuzat. În rest, să-mi spună cineva cum să examinez, în special ce decizii să iau, personal, la mine, nu a venit nimeni”, a adăugat Dumitru Visterniceanu, vorbind desre perioada în care lucra la Judecătoria Dubăsari.
Continuarea interviului acordat de fostul judecător Ziarului de Gardă o puteți găsi aici. Dumitru Visterniceanu și-a expus opinia și referitor la activitatea Curții Supreme de Justiție în perioada în care aceasta fost condusă de Mihai Poalelungi, dar a comentat și viitoarea reformă a CSJ, pe care planifică să o facă acum Ministerul Justiției.
Dumitru Visterniceanu a plecat din sisteml de justiție în anul 2018, după o activitate de 36 de ani. Din anul 1996 a fost judecător la Curtea Supremă. Anterior, el a acordat interviuri și pentru Moldova Curată, pe care le puteți citi aici și aici.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele CSM face precizări referitor la salariul s...
După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.
Un hectar de teren din satul Cotova a ajuns înapoi în f...
Un teren cu o suprafață de peste un hectar a fost întors în fondul Primăriei satului Cotova, Drochia, după ce s-a constatat că licitația de vânzare a fost ilegală. Motivul: primarul, care a condus Comisia de licitație, s-a aflat în conflict de interese. Cumpărătorul a fost fiul său.
Uşa Curţii de Apel Chişinău, închisă pentru judecătorii...
Niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. Pentru că nu au adunat voturi suficiente pentru a ocupa un post în instanţa de apel din Capitală, printr-o decizie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-au sugerat judecătorilor Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai să-şi încerce norocul timp de 15 zile la alte instanţe unde sunt locuri vacante. Pe de altă parte, experţii susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări.
Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.