Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi EXCELENT
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.
În perioada octombrie - noiembrie 2013, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, entitate de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a evaluat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Potrivit Regulamentului cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor, magistraţii sunt evaluaţi după trei criterii: cel al eficienţii activităţii, al calităţii activităţii şi al integrităţii profesionale. Documentul prevede că un judecător de la CSJ este apreciat cu maximum 90 de puncte. În funcţie de numărul de puncte acumulat, judecătorilor li se atribuie următoarele calificative: mai puţin de 40 de puncte - „insuficient”; de la 40 la 63 de puncte – „suficient”; de la 64 la 72 de puncte – „bine”, de la 73-81 puncte – „foarte bine”, iar magistraţii care acumulează în timpul evaluării de la 82 la 90 de puncte sunt răsplătiţi cu calificativul „excelent”.
Doar trei judecători de la CSJ nu au adoptat hotărâri ce ar fi încălcat prevederile CEDO
La capitolul integrităţii profesionale, judecătorul este evaluat după modul cum respectă etica profesională, lipsa abaterilor disciplinare, reputaţia profesională a magistratului şi lipsa violărilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) constatate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În aceste sens, Colegiul examinează dacă, datorită judecătorilor, CtEDO nu a constatat o violare a CEDO printr-o hotărâre definitivă. De menţionat faptul că sunt luate în considerare hotărârile adoptate cu cel mult şase ani până la evaluare. Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
Deşi în baza unor decizii aprobate de cei 21 de judecători în ultimii şase ani CtEDO a condamnat Republica Moldova, performanţele acestora au fost apreciate de către Colegiu cu calificativul „excelent”. Galina Bostan, expertă anticorupţie, spune că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare, dacă dă aşa calificative înalte pentru judecători „pătaţi”. „Dacă toţi magistraţii de la CSJ au performanţe profesionale excelente, atunci de ce avem atât de multe condamnări la CtEDO, pierderi ce găuresc bugetul statului? În cazul respectiv, cred că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare a performanţelor judecătorilor”, afirmă experta.
La rândul său, Elena Belei, membră a Colegiului, susţine că judecătorilor de la CSJ le-au fost scăzute puncte pentru cauzele pierdute la CtEDO. „Sunt cauze care însă nu pot fi imputate judecătorilor, cum ar fi cele privind valoarea prejudiciului cerut de părţi. Atunci, reclamantul s-a adresat la Curte, nefiind de acord cu suma stabilită de judecătorii din ţară. Însă, indiferent de natura cauzelor pierdute la Curte, judecătorii au fost depunctaţi în procesul de evaluare”, susţine Elena Belei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate
Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi
Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.