Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua lege a avocaturii?

Arhiva 11 martie 2015 1893

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.



Mircea Roșioru: ”Avocații stagiari sunt egalați cu procurorii și judecătorii care au 10 ani experiență”

Proiectul noii legi a avocaturii prevede că procurorii și judecătorii care au lucrat mai mult de 10 ani în domeniu vor fi scutiți de stagiul de practică de 1,5 ani, dar nu și de examenul în fața Comisiei de Licențiere. ”Anume aici există anumite îngrijorări din partea colegilor, iar pe fundalul frânării reformei procuraturii și salariilor mizerabile, sigur că ei consideră îmbrățișarea profesiei de avocat ca pe o oportunitate pe care, din anumite motive, le este teamă ca nu cumva să o rateze. Această lege vine să pună semnul egalității între un avocat stagiar, care beneficiază de acest statut 1,5 ani, și după asta merge la examene în fața comisiei de licențiere, și între procurorii și judecătorii cu experiență, care trebuie să urmeze același traseu. Acest lucru mi se pare alogic și am încercat să îl explicăm la una dintre discuțiile asupra proiectului, dar am întâlnit o rezistență extraordinară chiar din partea președintelui Uniunii Avocaților”, ne-a spus Mircea Roșioru.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, instituție care numește în funcție, demite și sancționează disciplinar procurorii, spune că în prezent nu există un deficit de cadre în procuraturi, dar admite că ar putea apărea o insuficiență dacă tendințele de plecare din sistem se vor păstra.  

Gheorghe Amihălăchioaie: ”În avocatură vin mai mult procurorii răi”

Președintele Uniunii Avocaților, Gheorghe Amihălăchioaie, spune însă că o asemenea prevedere era necesară pentru a nu transforma avocatura într-o ”groapă de gunoi”, întrucât acesta ar fi refugiul unor procurori și judecători neprofesioniști sau compromiși. ”Vin în avocatură procurorii care nu fac față muncii acolo. Vin și buni, dar foarte puțini. Aceștia nu se tem de nimic, lucrează bine și în procuraatură, și în  avocatură. Dar avem cazuri în care avocații care sunt foști procurori încalcă legea, iau mită... De aceea avem tot temeiul de a cere modificarea legii. Avem acum 28 de cauze penale deschise pe numele avocaților, 16 dintre ei sunt foști procurori”, a declarat Gheorghe Amihălăchioaie pentru Moldova Curată.  

Proiectul noii legi a avocaturii a fost elaborat de Ministerul Justiției cu sprijinul partenerilor de dezvoltare în cadrul Strategiei de reformare a justiției 2011-2016. Documentul a fost supus dezbaterilor, iar acum se află la Ministerul Justiției, urmând să fie propus Guvernului spre avizare.

În prezent, salariul mediu al unui procuror este de 5 mii de lei, sumă impozabilă. La plecarea din funcție, procurorii au dreptul la o indemnizație unică, la fel ca judecătorii. În cazul procurorilor, indemnizația unică este egală, potrivit Legii cu privire la procuratură, ”cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror”. Astfel, dacă demisionează, procurorii primesc o sumă de bani care începe de la câteva zeci de mii de lei, în funcție de numărul de ani în care au lucrat în domeniu.
 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...

Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.

17 noiembrie 2017
2864
Arhiva

Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

05 martie 2015
2233
Arhiva

Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...

Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.

06 martie 2015
2229
Arhiva

Se caută un judecător la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.  

07 martie 2015
2094
Arhiva

Guvernul Gaburici: Miniştri noi cu trecut bogat

Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.

02 martie 2015
2233
Arhiva

Președintele raionului Sângerei, fondator și proprietar...

Președintele raionului Sângerei, Vasili Marandiuc, vine într-o funcție publică de conducere din agricultură. El este inginer de meserie, iar până a fi ales, a condus propria întreprindere agricolă, ”Alodiu-Nord”, care înregistrează anual venituri de milioane de lei. El mai deține cote-părți în alte două companii agricole. 

13 noiembrie 2015
1808