Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din capitală sunt lăsate la mila părinților
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Cele 157 de instituții preșcolare din Chișinău sunt frecventate de circa 32 600 copii. Anul trecut, pentru produse de igienă în instituțiile preșcolare din capitală au fost alocate peste 960 de mii de lei, potrivit datelor Direcției municipale Educație. Am solicitat informațiile de la toate direcțiile educație teritoriale din capitală referitoare la sumele care au fost alocate anul trecut pentru achiziționarea produselor igienice. Așadar, cea mai mare sumă a fost planificată de către DETS Botanica – circa 237 de mii de lei.
În sectorul Centru, pentru grădinițe au fost alocate peste 185 de mii de lei, dintre care pentru achiziționarea detergenților, prafului de spălat, soluției pentru veselă, dar și soluției pentru baie a fost planificată doar suma de circa 31 de mii de lei, restul fiind alocat pentru var.
În sectorul Buiucani al capitalei au fost achiziționate produse igienice în valoare de peste 210 mii de lei.
Pentru instituțiile preșcolare din sectorul Râșcani au fost cheltuite peste 128 de mii de lei pentru detergenți și dezinfectanți.
În sectorul Ciocana, suma totală alocată pentru grădinițele de aici a fost de circa 200 de mii de lei.
Municipalitatea: Nu cumpărăm hârtie igienică pentru că nu scrie în „normative”
Din datele oficiale obținute de la instituțiile publice vedem că cea mai mare sumă destinată cumpărării produselor igienice și celor de uz casnic este rezervată procurării varului și clorului și mai puțin detergenților și săpunului. În informațiile solicitate nu am găsit vreo mențiune despre hârtie igienică. Autoritățile recunosc că nu procură prin achiziții hârtie igienică și dau vina pe ”normativele învechite”.
În noiembrie, când un grup de părinți a protestat în fața Primăriei capitalei, manifestându-și nemulțumirea că municipalitatea nu asigură grădinițele cu hârtie igienică și săpun lichid, autoritățile au recunoscut că există asemenea probleme și că aceste produse sunt cumpărate de către părinți.
La o ședință a Primăriei, șefa adjunctă a Direcției generale educație, tineret și sport Chișinău, Viorica Negrei, a menționat că statul nu poate asigura instituțiile de învățământ timpuriu cu hârtie igienică, deoarece acest produs nu este inclus în lista celor pentru care plătește statul. ”Aspectul extinderii listei tot se regăsește în solicitarea părinților și ziceam că noi vom putea extinde lista de produse igienice în momentul în care vor fi aprobate standardele minime de dotare. În aceste standarde se regăsește și norma pentru fiecare produs, lista de produse, inclusiv problema hârtiei igienice, care nu se regăsește până acuma în nicio listă de produse recomandate”, a declarat funcționara.
În clădirea Parlamentului, produse igienice de calitate înaltă
O situație diferită de cea din grădinițe constatăm în privința deputaților. La Parlament, igiena este la ordinea zilei, iar angajații Secretariatului Legislativului, la fel ca și aleșii poporului, au parte de veceuri noi, cu produse igienice de calitate înaltă. Camera de veceu este asigurată cu hârtie igienică de culoare albă, hârtie protectoare biodegradabilă pentru closet, dar și cu săpun lichid.
Datele portalului www.e-tender.md arată că pentru toate produsele igienice și de uz casnic, Secretariatul Parlamentului a alocat anul trecut peste 302 mii lei.
În 2016, în clădirea Legislativului au activat peste 560 de persoane. Dacă e să raportăm la numărul angajaților Secretariatului Legislativului, dar și al deputaților și echipelor acestora (consilieri și asistenți), pentru procurarea produselor igienice destinate unei persoane din Parlament a fost alocată suma de 530 de lei. Această sumă depășește de 18 ori suma planificată pentru un copil în instituțiile preșcolare din capitală.
Diana Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, susține că fiecare autoritate, indiferent dacă e de nivel central sau local, își planifică serviciile și bunurile ce urmează a fi procurate, în funcție de necesități. E vorba despre planificarea bugetară, inclusiv de resursele disponibile. ”Este evident ca bugetele Autorității Publice Locale sunt mult mai mici și trebuie cumva resursele repartizate pentru toate necesitățile, asta nu e o noutate”, afirmă experta.
”Dacă DETS se adresa CMC pentru a solicita bani pentru produse igienice, atunci se găseau...”
Ala Revenco, activistă, membră a Grupului ”Părinților Solidari”, spune că sunt deja mulți ani de când produsele igienice sunt deficitare în instituțiile publice, mai ales în instituțiile preșcolare. Ea spune că nu crede că principala cauză e lipsa de bani în bugetul local, dar este o metodă de a estorca de la părinți bani pentru întreținerea acestor instituții de învățământ. ”O categorie de cheltuieli atât de necesară, aș zice eu chiar de bază. Pe de o parte, de la Minister se dă ordin să nu se colecteze bani în mod ilegal, iar pe de altă parte este creată o astfel de situație. Nu este o sumă atât de mare, de aceea cred că ar putea fi găsiți bani. Dacă DETS se adresa Consiliului Municipal Chișinău pentru a solicita bani pentru aceste produse, eu cred că se găseau resurse”, a argumentat Ala Revenco.
Activista a precizat că acum, din banii părinților, fiecare grădiniță cumpără produse igienice, ceea ce pune în pericol sănătatea copiilor, deoarece nu s-ar ține cont neapărat de standardele de calitate.
Soluție temporară
După ce problema produselor igienice în instituțiile preșcolare a fost mediatizată intens, CMC a alocat recent bani pentru achiziționarea hârtiei igienice pentru grădinițele din capitală. În urma rectificărilor la Bugetul municipal pentru anul 2017, au fost alocate suplimentar circa două milioane de lei. Din acești bani vor fi asigurate cu hârtie igienică și produse atât grădinițele, cât și câteva școli.
Și APL din Bratislava lasă produsele igienice din grădinițe pe seama părinților
Și în unele țări din Europa hârtia igienică e procurată de părinți. Jurnalista din Slovacia, Monika Tódová, reporteră la ziarul cotidian Dennik N, ne-a spus că în grădinițele din Bratislava autoritățile municipale nu alocă bani pentru hârtie igienică. ”Fiecare părinte trebuie să aducă produse igienice la grădiniță. Trebuie să o facă de două ori pe an - în septembrie și în ianuarie. E vorba de instituții publice, gestionate de municipalitate. Nu am observat discuții despre hârtie în grădinițe. E ciudat, dar nimeni nu s-a plâns. Mă gândesc că motivul ar fi că pedagogii de la noi au, de obicei, un salariu foarte mic, mult mai mic ca salariile unor părinți. Deci, părinții plătesc pentru multe alte lucruri și în școală”, afirmă jurnalista.
Ziarista a arătat un model de anunț publicat la o grădiniță din capitala Slovaciei, unde părinții sunt informați ce produse trebuie să aducă de acasă. Aceasta mai adaugă că în spitalele publice din Bratislava situația nu este mai bună, pacienții fiind cei care achiziționează hârtia igienică. De fapt, acest lucru se întâmplă și în Republica Moldova.
Cadrul normativ actual al Republicii Moldova prevede că asigurarea instituțiilor de învățământ cu toate produsele necesare: alimentare sau igienice este de competența autorităților publice locale. ”Autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu care este independent şi separat de bugetul de stat. Unităţile administrativ-teritoriale dispun în mod efectiv de resurse financiare proprii, pe care le utilizează liber în realizarea competenţelor lor”, se menționează în Legea privind descentralizarea administrativă.
Notă: După publicarea investigației, Secretariatul Parlamentului a venit cu o specificare în care a menționat: ”Pentru anul 2016, Secretariatul Parlamentului a contractat și a procurat mărfuri și produse igienice în sumă de 170076,55 lei. Mărfurile de uz casnic prezintă cu totul altceva, inclusiv: robinete, țevi, cot, trecere, clapetă de reglare, sifon, amestecător, capuri de robinet, furtun, zăvor, freon, clei, vopsea, sfredel și altele). Totodată, cheltuielile raportate la spațiile salubrizate, acestea fiind de peste 16 mii m2, arată că, în mediu, costul anual pentru deservirea unui metru pătrat de spațiu constituie 10,63 bani (170 mii lei/an raportați la 16 mii m2)”.
Menționăm că în investigație s-au raportat sumele alocate pentru achiziționarea produselor igienice și de uz casnic în funcție de numărul de angajați și respectiv, de copii, dar nu după suprafața edificiilor igienizate. Totodată, menționăm că informația despre sumele de bani alocate de către Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a fost luată de pe site-ul E-tender.md, care este platforma oficială a tuturor concursurilor publice de achiziții, fapt indicat și în investigație.
Lilia Zaharia
Acest articol de investigație a fost elaborat cu sprijinul proiectului ”Consolidarea capacităților societății civile în domeniul utilizării datelor deschise”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de programul Republicii Slovace de Transfer al Cunoștințelor și Experienței de Tranziție al SlovakAid.
Toate opiniile aparțin autorilor/autorului și nu reflectă poziția oficială a PNUD Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Slovace sau afiliaților acestora.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...
Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice, despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Procurorul de la conducerea raionului Călăraşi vrea să...
După alegerile locale din acest an, raionul Călăraşi şi-a schimbat culoarea politică. Dacă timp de opt ani, adică pe parcursul a două mandate, la conducerea raionului s-a aflat democratul Ilie Rău, locul acestuia a fost luat, după alegerile din vară, de liberal-democratul Sergiu Artene. Fost procuror şi avocat, acesta şi-a pus un gând: să diminueze corupţia din administraţia publică locală.
Mandatul primarului din Alexandreni ar putea să încetez...
Vladimir Joian, primarul comunei Alexandreni, raionul Sângerei, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că ar fi încălcat regimul conflictului de interese şi al incompatibilităţii, deoarece nu a renunţat la atribuţiile de administrator de firmă. Alesul local din Alexandreni spune însă că el nu deţine nicio altă funcţie. Dacă CNI va constata încălcarea regimului conflictului de interese şi al incompatibilităţii, mandatul de primar ar putea înceta înainte de termen.
Președintele raionului Basarabeasca: cu 11 clase absolv...
Raionul Basarabeasca este condus de un tânăr în vârstă de 28 de ani, socialistul Piotr Pușcari, care a absolvit doar 11 clase și nu are o profesie. Pușcari spune că urmează să se înscrie pentru a susține bacalaureatul, chiar dacă afirmă că lipsa studiilor nu are nicio importanță în munca sa: ”Important e să fii un manager bun și oamenii să simtă rezultatele”.
