Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din capitală sunt lăsate la mila părinților

Arhiva 12 decembrie 2017 2107

De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.



Cele 157 de instituții preșcolare din Chișinău sunt frecventate de circa 32 600 copii. Anul trecut, pentru produse de igienă în instituțiile preșcolare din capitală au fost alocate peste 960 de mii de lei, potrivit datelor Direcției municipale Educație. Am solicitat informațiile de la toate direcțiile educație teritoriale din capitală referitoare la sumele care au fost alocate anul trecut pentru achiziționarea produselor igienice. Așadar, cea mai mare sumă a fost planificată de către DETS Botanica – circa 237 de mii de lei.

În sectorul Centru, pentru grădinițe au fost alocate peste 185 de mii de lei, dintre care pentru achiziționarea detergenților, prafului de spălat, soluției pentru veselă, dar și soluției pentru baie a fost planificată doar suma de circa 31 de mii de lei, restul fiind alocat pentru var.

În sectorul Buiucani al capitalei au fost achiziționate produse igienice în valoare de peste 210 mii de lei.

Pentru instituțiile preșcolare din sectorul Râșcani au fost cheltuite peste 128 de mii de lei pentru detergenți și dezinfectanți.

În sectorul Ciocana, suma totală alocată pentru grădinițele de aici a fost de circa 200 de mii de lei.

Municipalitatea: Nu cumpărăm hârtie igienică pentru că nu scrie în „normative”

Din datele oficiale obținute de la instituțiile publice vedem că cea mai mare sumă destinată cumpărării produselor igienice și celor de uz casnic este rezervată procurării varului și clorului și mai puțin detergenților și săpunului. În informațiile solicitate nu am găsit vreo mențiune despre hârtie igienică. Autoritățile recunosc că nu procură prin achiziții hârtie igienică și dau vina pe ”normativele învechite”.

În noiembrie, când un grup de părinți a protestat în fața Primăriei capitalei, manifestându-și nemulțumirea că municipalitatea nu asigură grădinițele cu hârtie igienică și săpun lichid, autoritățile au recunoscut că există asemenea probleme și că aceste produse sunt cumpărate de către părinți.

La o ședință a Primăriei, șefa adjunctă a Direcției generale educație, tineret și sport Chișinău, Viorica Negrei, a menționat că statul nu poate asigura instituțiile de învățământ timpuriu cu hârtie igienică, deoarece acest produs nu este inclus în lista celor pentru care plătește statul. ”Aspectul extinderii listei tot se regăsește în solicitarea părinților și ziceam că noi vom putea extinde lista de produse igienice în momentul în care vor fi aprobate standardele minime de dotare. În aceste standarde se regăsește și norma pentru fiecare produs, lista de produse, inclusiv problema hârtiei igienice, care nu se regăsește până acuma în nicio listă de produse recomandate”, a declarat funcționara.

În clădirea Parlamentului, produse igienice de calitate înaltă

O situație diferită de cea din grădinițe constatăm în privința deputaților. La Parlament, igiena este la ordinea zilei, iar angajații Secretariatului Legislativului, la fel ca și aleșii poporului, au parte de veceuri noi, cu produse igienice de calitate înaltă. Camera de veceu este asigurată cu hârtie igienică de culoare albă, hârtie protectoare biodegradabilă pentru closet, dar și cu săpun lichid.

Datele portalului www.e-tender.md arată că pentru toate produsele igienice și de uz casnic, Secretariatul Parlamentului a alocat anul trecut peste 302 mii lei.

În 2016, în clădirea Legislativului au activat peste 560 de persoane. Dacă e să raportăm la numărul angajaților Secretariatului Legislativului, dar și al deputaților și echipelor acestora (consilieri și asistenți), pentru procurarea produselor igienice destinate unei persoane din Parlament a fost alocată suma de 530 de lei. Această sumă depășește de 18 ori suma planificată pentru un copil în instituțiile preșcolare din capitală.

Diana Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, susține că fiecare autoritate, indiferent dacă e de nivel central sau local, își planifică serviciile și bunurile ce urmează a fi procurate, în funcție de necesități. E vorba despre planificarea bugetară, inclusiv de resursele disponibile. ”Este evident ca bugetele Autorității Publice Locale sunt mult mai mici și trebuie cumva resursele repartizate pentru toate necesitățile, asta nu e o noutate”, afirmă experta.

Dacă DETS se adresa CMC pentru a solicita bani pentru produse igienice, atunci se găseau...”

Ala Revenco, activistă, membră a Grupului ”Părinților Solidari”, spune că sunt deja mulți ani de când produsele igienice sunt deficitare în instituțiile publice, mai ales în instituțiile preșcolare. Ea spune că nu crede că principala cauză e lipsa de bani în bugetul local, dar este o metodă de a estorca de la părinți bani pentru întreținerea acestor instituții de învățământ. ”O categorie de cheltuieli atât de necesară, aș zice eu chiar de bază. Pe de o parte, de la Minister se dă ordin să nu se colecteze bani în mod ilegal, iar pe de altă parte este creată o astfel de situație. Nu este o sumă atât de mare, de aceea cred că ar putea fi găsiți bani. Dacă DETS se adresa Consiliului Municipal Chișinău pentru a solicita bani pentru aceste produse, eu cred că se găseau resurse”, a argumentat Ala Revenco.

Activista a precizat că acum, din banii părinților, fiecare grădiniță cumpără produse igienice, ceea ce pune în pericol sănătatea copiilor, deoarece nu s-ar ține cont neapărat de standardele de calitate.

Soluție temporară

După ce problema produselor igienice în instituțiile preșcolare a fost mediatizată intens, CMC a alocat recent bani pentru achiziționarea hârtiei igienice pentru grădinițele din capitală. În urma rectificărilor la Bugetul municipal pentru anul 2017, au fost alocate suplimentar circa două milioane de lei. Din acești bani vor fi asigurate cu hârtie igienică și produse atât grădinițele, cât și câteva școli.

Și APL din Bratislava lasă produsele igienice din grădinițe pe seama părinților

Și în unele țări din Europa hârtia igienică e procurată de părinți. Jurnalista din Slovacia, Monika Tódová, reporteră la ziarul cotidian Dennik N, ne-a spus că în grădinițele din Bratislava autoritățile municipale nu alocă bani pentru hârtie igienică. ”Fiecare părinte trebuie să aducă produse igienice la grădiniță. Trebuie să o facă de două ori pe an - în septembrie și în ianuarie. E vorba de instituții publice, gestionate de municipalitate. Nu am observat discuții despre hârtie în grădinițe. E ciudat, dar nimeni nu s-a plâns. Mă gândesc că motivul ar fi că pedagogii de la noi au, de obicei, un salariu foarte mic, mult mai mic ca salariile unor părinți. Deci, părinții plătesc pentru multe alte lucruri și în școală”, afirmă jurnalista.

Ziarista a arătat un model de anunț publicat la o grădiniță din capitala Slovaciei, unde părinții sunt informați ce produse trebuie să aducă de acasă. Aceasta mai adaugă că în spitalele publice din Bratislava situația nu este mai bună, pacienții fiind cei care achiziționează hârtia igienică. De fapt, acest lucru se întâmplă și în Republica Moldova.

Cadrul normativ actual al Republicii Moldova prevede că asigurarea instituțiilor de învățământ cu toate produsele necesare: alimentare sau igienice este de competența autorităților publice locale. ”Autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu care este independent şi separat de bugetul de stat. Unităţile administrativ-teritoriale dispun în mod efectiv de resurse financiare proprii, pe care le utilizează liber în realizarea competenţelor lor”, se menționează în Legea privind descentralizarea administrativă.

Notă: După publicarea investigației, Secretariatul Parlamentului a venit cu o specificare în care a menționat: ”Pentru anul 2016, Secretariatul Parlamentului a contractat și a procurat mărfuri și produse igienice în sumă de 170076,55 lei. Mărfurile de uz casnic prezintă cu totul altceva, inclusiv: robinete, țevi, cot, trecere, clapetă de reglare, sifon, amestecător, capuri de robinet, furtun, zăvor, freon, clei, vopsea, sfredel și altele). Totodată, cheltuielile raportate la spațiile salubrizate, acestea fiind de peste 16 mii m2, arată că, în mediu, costul anual pentru deservirea unui metru pătrat de spațiu constituie 10,63 bani (170 mii lei/an raportați la 16 mii m2)”.

Menționăm că în investigație s-au raportat sumele alocate pentru achiziționarea produselor igienice și de uz casnic în funcție de numărul de angajați și respectiv, de copii, dar nu după suprafața  edificiilor igienizate. Totodată, menționăm că informația despre sumele de bani alocate de către Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a fost luată de pe site-ul E-tender.md, care este platforma oficială a tuturor concursurilor publice de achiziții, fapt indicat și în investigație.

Lilia Zaharia

Acest articol de investigație a fost elaborat cu sprijinul proiectului ”Consolidarea capacităților societății civile în domeniul utilizării datelor deschise”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de programul Republicii Slovace de Transfer al Cunoștințelor și Experienței de Tranziție al SlovakAid.

Toate opiniile aparțin autorilor/autorului și nu reflectă poziția oficială a PNUD Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Slovace sau afiliaților acestora.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații

Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu  o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

10 iulie 2017
2019

Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.

24 iulie 2014
1998

Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în de...

Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat  66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.

13 octombrie 2014
1674

Galina Bostan: „Reformarea CNA nu a schimbat situația î...

Președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), Galina Bostan, nu vede nicio schimbare în domeniul combaterii și prevenirii corupției de la reformarea Centrului Național Anticorupție.

18 octombrie 2013
2633

Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...

La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.

23 iunie 2016
1789

Președintele, îndemnat să țină cont de integritatea can...

Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de pe 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.

30 septembrie 2014
2110