Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din capitală sunt lăsate la mila părinților
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Cele 157 de instituții preșcolare din Chișinău sunt frecventate de circa 32 600 copii. Anul trecut, pentru produse de igienă în instituțiile preșcolare din capitală au fost alocate peste 960 de mii de lei, potrivit datelor Direcției municipale Educație. Am solicitat informațiile de la toate direcțiile educație teritoriale din capitală referitoare la sumele care au fost alocate anul trecut pentru achiziționarea produselor igienice. Așadar, cea mai mare sumă a fost planificată de către DETS Botanica – circa 237 de mii de lei.
În sectorul Centru, pentru grădinițe au fost alocate peste 185 de mii de lei, dintre care pentru achiziționarea detergenților, prafului de spălat, soluției pentru veselă, dar și soluției pentru baie a fost planificată doar suma de circa 31 de mii de lei, restul fiind alocat pentru var.
În sectorul Buiucani al capitalei au fost achiziționate produse igienice în valoare de peste 210 mii de lei.
Pentru instituțiile preșcolare din sectorul Râșcani au fost cheltuite peste 128 de mii de lei pentru detergenți și dezinfectanți.
În sectorul Ciocana, suma totală alocată pentru grădinițele de aici a fost de circa 200 de mii de lei.
Municipalitatea: Nu cumpărăm hârtie igienică pentru că nu scrie în „normative”
Din datele oficiale obținute de la instituțiile publice vedem că cea mai mare sumă destinată cumpărării produselor igienice și celor de uz casnic este rezervată procurării varului și clorului și mai puțin detergenților și săpunului. În informațiile solicitate nu am găsit vreo mențiune despre hârtie igienică. Autoritățile recunosc că nu procură prin achiziții hârtie igienică și dau vina pe ”normativele învechite”.
În noiembrie, când un grup de părinți a protestat în fața Primăriei capitalei, manifestându-și nemulțumirea că municipalitatea nu asigură grădinițele cu hârtie igienică și săpun lichid, autoritățile au recunoscut că există asemenea probleme și că aceste produse sunt cumpărate de către părinți.
La o ședință a Primăriei, șefa adjunctă a Direcției generale educație, tineret și sport Chișinău, Viorica Negrei, a menționat că statul nu poate asigura instituțiile de învățământ timpuriu cu hârtie igienică, deoarece acest produs nu este inclus în lista celor pentru care plătește statul. ”Aspectul extinderii listei tot se regăsește în solicitarea părinților și ziceam că noi vom putea extinde lista de produse igienice în momentul în care vor fi aprobate standardele minime de dotare. În aceste standarde se regăsește și norma pentru fiecare produs, lista de produse, inclusiv problema hârtiei igienice, care nu se regăsește până acuma în nicio listă de produse recomandate”, a declarat funcționara.
În clădirea Parlamentului, produse igienice de calitate înaltă
O situație diferită de cea din grădinițe constatăm în privința deputaților. La Parlament, igiena este la ordinea zilei, iar angajații Secretariatului Legislativului, la fel ca și aleșii poporului, au parte de veceuri noi, cu produse igienice de calitate înaltă. Camera de veceu este asigurată cu hârtie igienică de culoare albă, hârtie protectoare biodegradabilă pentru closet, dar și cu săpun lichid.
Datele portalului www.e-tender.md arată că pentru toate produsele igienice și de uz casnic, Secretariatul Parlamentului a alocat anul trecut peste 302 mii lei.
În 2016, în clădirea Legislativului au activat peste 560 de persoane. Dacă e să raportăm la numărul angajaților Secretariatului Legislativului, dar și al deputaților și echipelor acestora (consilieri și asistenți), pentru procurarea produselor igienice destinate unei persoane din Parlament a fost alocată suma de 530 de lei. Această sumă depășește de 18 ori suma planificată pentru un copil în instituțiile preșcolare din capitală.
Diana Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, susține că fiecare autoritate, indiferent dacă e de nivel central sau local, își planifică serviciile și bunurile ce urmează a fi procurate, în funcție de necesități. E vorba despre planificarea bugetară, inclusiv de resursele disponibile. ”Este evident ca bugetele Autorității Publice Locale sunt mult mai mici și trebuie cumva resursele repartizate pentru toate necesitățile, asta nu e o noutate”, afirmă experta.
”Dacă DETS se adresa CMC pentru a solicita bani pentru produse igienice, atunci se găseau...”
Ala Revenco, activistă, membră a Grupului ”Părinților Solidari”, spune că sunt deja mulți ani de când produsele igienice sunt deficitare în instituțiile publice, mai ales în instituțiile preșcolare. Ea spune că nu crede că principala cauză e lipsa de bani în bugetul local, dar este o metodă de a estorca de la părinți bani pentru întreținerea acestor instituții de învățământ. ”O categorie de cheltuieli atât de necesară, aș zice eu chiar de bază. Pe de o parte, de la Minister se dă ordin să nu se colecteze bani în mod ilegal, iar pe de altă parte este creată o astfel de situație. Nu este o sumă atât de mare, de aceea cred că ar putea fi găsiți bani. Dacă DETS se adresa Consiliului Municipal Chișinău pentru a solicita bani pentru aceste produse, eu cred că se găseau resurse”, a argumentat Ala Revenco.
Activista a precizat că acum, din banii părinților, fiecare grădiniță cumpără produse igienice, ceea ce pune în pericol sănătatea copiilor, deoarece nu s-ar ține cont neapărat de standardele de calitate.
Soluție temporară
După ce problema produselor igienice în instituțiile preșcolare a fost mediatizată intens, CMC a alocat recent bani pentru achiziționarea hârtiei igienice pentru grădinițele din capitală. În urma rectificărilor la Bugetul municipal pentru anul 2017, au fost alocate suplimentar circa două milioane de lei. Din acești bani vor fi asigurate cu hârtie igienică și produse atât grădinițele, cât și câteva școli.
Și APL din Bratislava lasă produsele igienice din grădinițe pe seama părinților
Și în unele țări din Europa hârtia igienică e procurată de părinți. Jurnalista din Slovacia, Monika Tódová, reporteră la ziarul cotidian Dennik N, ne-a spus că în grădinițele din Bratislava autoritățile municipale nu alocă bani pentru hârtie igienică. ”Fiecare părinte trebuie să aducă produse igienice la grădiniță. Trebuie să o facă de două ori pe an - în septembrie și în ianuarie. E vorba de instituții publice, gestionate de municipalitate. Nu am observat discuții despre hârtie în grădinițe. E ciudat, dar nimeni nu s-a plâns. Mă gândesc că motivul ar fi că pedagogii de la noi au, de obicei, un salariu foarte mic, mult mai mic ca salariile unor părinți. Deci, părinții plătesc pentru multe alte lucruri și în școală”, afirmă jurnalista.
Ziarista a arătat un model de anunț publicat la o grădiniță din capitala Slovaciei, unde părinții sunt informați ce produse trebuie să aducă de acasă. Aceasta mai adaugă că în spitalele publice din Bratislava situația nu este mai bună, pacienții fiind cei care achiziționează hârtia igienică. De fapt, acest lucru se întâmplă și în Republica Moldova.
Cadrul normativ actual al Republicii Moldova prevede că asigurarea instituțiilor de învățământ cu toate produsele necesare: alimentare sau igienice este de competența autorităților publice locale. ”Autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu care este independent şi separat de bugetul de stat. Unităţile administrativ-teritoriale dispun în mod efectiv de resurse financiare proprii, pe care le utilizează liber în realizarea competenţelor lor”, se menționează în Legea privind descentralizarea administrativă.
Notă: După publicarea investigației, Secretariatul Parlamentului a venit cu o specificare în care a menționat: ”Pentru anul 2016, Secretariatul Parlamentului a contractat și a procurat mărfuri și produse igienice în sumă de 170076,55 lei. Mărfurile de uz casnic prezintă cu totul altceva, inclusiv: robinete, țevi, cot, trecere, clapetă de reglare, sifon, amestecător, capuri de robinet, furtun, zăvor, freon, clei, vopsea, sfredel și altele). Totodată, cheltuielile raportate la spațiile salubrizate, acestea fiind de peste 16 mii m2, arată că, în mediu, costul anual pentru deservirea unui metru pătrat de spațiu constituie 10,63 bani (170 mii lei/an raportați la 16 mii m2)”.
Menționăm că în investigație s-au raportat sumele alocate pentru achiziționarea produselor igienice și de uz casnic în funcție de numărul de angajați și respectiv, de copii, dar nu după suprafața edificiilor igienizate. Totodată, menționăm că informația despre sumele de bani alocate de către Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a fost luată de pe site-ul E-tender.md, care este platforma oficială a tuturor concursurilor publice de achiziții, fapt indicat și în investigație.
Lilia Zaharia
Acest articol de investigație a fost elaborat cu sprijinul proiectului ”Consolidarea capacităților societății civile în domeniul utilizării datelor deschise”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de programul Republicii Slovace de Transfer al Cunoștințelor și Experienței de Tranziție al SlovakAid.
Toate opiniile aparțin autorilor/autorului și nu reflectă poziția oficială a PNUD Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Slovace sau afiliaților acestora.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.
Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Un consilier al lui Igor Dodon a fost numit în funcție,...
Consilierul președintelui Igor Dodon pentru relații interetnice, Serghei Mișin, numit în funcție acum 4 luni, este, în prezent, subiectul unei cauze penale pornite de Procuratura Anticorupție, după ce o fostă clientă care l-a angajat ca avocat, l-a acuzat că a mințit-o timp de doi ani și jumătate. O investigație publicată vineri de Ziarul de Gardă arată că Serghei Mișin și-ar fi mințit clienta despre existența unui litigiu în instanță și despre pronunțarea unor hotărâri judecătorești în favoarea sa. Până la urmă, el i-a restituit banii pentru pretinsele servicii (15 mii de lei), dar femeia a ratat termenele de adresare în judecată și astfel a pierdut, practic, banii pe care i-a investit în construcția unui apartament.
