Președintele raionului Basarabeasca este verificat de ANI
Președintele raionului Basarabeasca, Piotr Pușcari, este verificat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) in cadrul a trei proceduri de control: două privind eventuale incălcări ale regimului de declarare a conflictelor de interese și al restricțiilor și una referitoare la declararea veniturilor și intereselor personale.
Autoritatea a pornit controlul la 1 noiembrie 2019, fiind sesizată de către Asociația Obștească Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care s-a bazat pe informații publicate anterior de Moldova Curată. CAPC a notat in sesizare că, potrivit presei, Piotr Pușcari a dobândit in anul 2011 de la Primăria Basarabeasca un teren, iar in 2014 casa sa, construită pe acest teren, era deja dată in exploatare (suprafața – 122 m.p.). Pe atunci Pușcari era consilier orășenesc. De asemenea, autoarea sesizării, președinta CAPC, Galina Bostan, a notat că subiectul declarării a indicat și faptul că și-a cumpărat o mașină, Toyota Avensis, din anul 2002, tot pe vremea cand nu deținea funcția de președinte de raion.
Un alt argument din sesizare este că in campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, Piotr Pușcari a donat pentru susținerea candidatului Igor Dodon suma de 37,5 mii de lei. ”În opinia CAPC, situația descrisă mai sus ne permite să presupunem că Piotr Pușcari ar fi avut și alte venituri decît cele declarate, a căror existență este probată prin cheltuielile declarate (donații la partid). De altfel, cum poate fi explicată o donație atît de generoasă (1/3 din venituri), în condițiile în care, în anii precedenți, este puțin probabil să fi realizat economii din venituri, din cauza creșterii activelor patrimoniale (casă, lot, automobil), iar suma de bani rămasă pentru cheltuieli cotidiene a familiei este nesemnificativă”, se spune in sesizare.
”Acum jumătate de an mi-au dat certificat de integritate, dar acum pornesc control. Nu-i nimic, să controleze!”
Solicitat de Moldova Curată, Piotr Pușcari a spus că nu are nici o emoție legat de aceste controale: ”Acum jumătate de an, când am candidat la alegerile parlamentare, aceeași ANI mi-a dat certificat de integritate, că eu sunt curat, că nu au nici o pretenție la mine. Și acum iată că pornesc control. Nu-i nimic, las să controleze, chiar va fi mai bine dacă vor controla. Tot ce am, eu am declarat. Mașina am cumpărat-o inainte de a deveni președinte de raion, casa se construiește de 9 ani și incă nu e gata. Nu am business, sunt curat, las să vină să fotografieze, să vadă, eu sunt deschis”.
CAPC a semnalat la ANI și faptul că soția lui Piotr Pușcari a indicat in declarația sa de avere faptul că este angajată la Consiliul Raional. ”În opinia CAPC, calitatea de angajată a Consiliului raional Basarabeasca a soției președintelui raionului Basarabeasca constituie o încălcare a prevederilor Legii integrității, nr.82 din 25.05.2017”, se menționează in sesizare.
In replică, Piotr Pușcari afirmă că nu a semnat acte in privința soției sale și că aceasta nu i se subordonează: ”Soția mea este pedagog la Școala Muzicală. Toate instituțiile de acest fel se subordonează Consiliului Raional, dar nu președintelui raionului. Ea lucrează acolo de 8 ani, iar eu de 4 ani sunt președinte. Eu nu am semnat nici un act in privința ei, nici de angajare nici de alt fel. Eu nu puteam s-o angajez, ce, eu nu știu legile? Nu am nimic impotrivă să controleze”.
Piotr Pușcari (31 de ani) a devenit președinte de raion după alegerile locale din anul 2015. A făcut parte din Partidul Comuniștilor până în anul 2011. Până a deveni președinte de raion, el a fost secretar al Organizației Teritoriale a Partidului Socialiștilor din Basarabeasca. A candidat pe lista PSRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 și din februarie 2018, însă nu a acces în Parlament. La fel, a candidat la funcția de primar al orașului Basarabeasca la alegerile din 2015 și din 2019, insă le-a pierdut in turul doi.
Viorica Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Socru şi ginere la primăria din Bârnova
Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.
Foștii membri ai CNI au acționat în judecată ANI și ce...
Foștii membri ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari au acționat în judecată Autoritatea Națională de Integritate (ANI), cerând să le fie achitate salariile pentru perioada de după expirarea mandatelor și până în prezent. ANI își menține poziția și insistă că nu pot fi plătite salarii după expirarea mandatelor, deoarece foștii membri ai CNI nu sunt succesori de competențe în cadrul noii instituții.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.