Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor va fi supus dezbaterilor publice
Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat.
Regulamentul privind accesul în sediile instanţelor judecătoreşti prevede că jurnaliștii sau oamenii simpli vor putea asista la ședințele de judecată doar dacă vor avea permisiunea președintelui ședinței. În document se mai spune că, ţinându-se cont de spaţiul disponibil, reprezentanţii mass-media urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată.
Teo Cârnaț, membru CSM, a declarat pentru Moldova Curată că aceste restricții au fost introduse pentru a nu fi perturbată ordinea publică în cadrul ședințelor de judecată.
Organizațiile de media au reacționat la aceste restricții printr-o declarație, în care susțin că documentul încalcă normele europene în domeniu. ”Calificăm adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești (publicat în ”Monitorul Oficial al Republicii Moldova” la 21 octombrie 2016), fără consultări publice largi cu participarea organizațiilor și a instituțiilor de presă, drept un abuz din partea CSM, prin care jurnaliștilor și redacțiilor mass-media li se vor impune restricții suplimentare de acces la ședințele de judecată. Unele prevederi ale acestui Regulament, cum ar fi obligarea jurnaliștilor să depună o cerere scrisă de acces în sala de judecată, cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată, sau cea a prezentării, în afara legitimației, a buletinului de identitate, însoţit de o copie, sunt în egală măsură absurde și ridicole pentru un sistem judecătoresc care se declară în plină reformă conform standardelor europene. Prin aceste copii, vor fi colectate numele jurnaliștilor incomozi cărora, ulterior, le va fi interzis accesul în sediile instanțelor judecătorești, invocând drept motiv lipsa spațiului în săli”.
Organizațiile și redacțiile semnatare cer CSM să-și anuleze decizia și să inițieze discuții pe marginea Regulamentului cu participarea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă relevante pentru sectorul judiciar.
La scurt timp de la emiterea Declarației, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Regulament adoptat, apoi supus dezbaterilor publice?
”Ţinând cont de reacţiile mass-media cu privire la Regulamentul despre accesul în sediile instanţelor judecătoreşti, şi în special de observaţiile aduse prevederilor ce reglementează accesul jurnaliştilor în şedinţele de judecată, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, domnul Mihai Poalelungi, în calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, intenţionează să propună modificarea şi completarea actului cu caracter normativ menţionat. Pentru a oferi mass-media şi publicului larg condiţii mai clare şi mai simple de acces la şedinţele de judecată, Vă solicităm să expediaţi propuneri cu privire la modificarea Regulamentului pe www.info@csj.md”, se arată în comunicat.
În opinia lui Vasile Spinei, directorul executiv al Centrului de Promovare a Libertății de Exprimare și a Accesului la Informație "Acces-Info", prin adoptarea acestui Regulament s-au încălcat drepturi fundamentale: accesul la justiție și accesul la informație. ”Un act în care este vizat interesul public trebuie să fie mai întâi consultat cu publicul și apoi adoptat. La noi se face totul invers. Prin acest regulament se încalcă dreptul publicului de a fi informat. Dacă jurnalistul nu va fi acolo, nu va ști nici cetățeanul ce se întâmplă la acel proces de judecată”, spune expertul.
Vasile Spinei adaugă că restricțiile impuse de CSM ar putea fi preluate și de alte instituții de drept, iar jurnaliștii nu trebuie să fie indiferenți față de aceste abuzuri.
ONG-urile media au menționat că în ultima perioadă, jurnaliștilor li se pun tot mai multe piedici. ”În ultimul an, accesul jurnaliștilor și al echipelor de filmare a fost deseori restricționat în instanțe, la procese publice, în special la dosare de rezonanță, cum ar fi cele cu Filat sau Șor. În ultimul timp, bodyguarzii lui Șor sunt cei care permit sau nu presei să intre în instanță, la ședințele cu Șor. Există multe dificultăți privind accesul reporterilor la informația de natură judiciară, iar CSM în loc să discute cu media despre soluționarea problemelor existente, a emis un regulament care va complica și mai mult accesul”, se mai spune în Declarație.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Demnitari din raionul Dubăsari se bat pentru Centrul „P...
Preşedintele raionului Dubăsari şi primarul satului Coşniţa sunt în proces de judecată, miza fiind Centrul de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia”, care este întreprindere municipală. Ei se acuză reciproc că ar avea interese personale legate de Centru. Între timp, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat şi un conflict de interese la această tabără.
Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Mai grav decât bormașina. Ce SURPRIZE se mai ascund în...
Bormașinile de la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco” nu sunt cele mai ciudate instrumente folosite în instituțiile medicale din R. Moldova. Ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, recunoaște că în multe instituții sunt utilizate chiar și burghie manuale, care se foloseau prin 1944. De asemenea, afirmă oficialul, câmpul de improvizare în domeniul traumatologie este foarte mare. „Ei lucrează cu șuruburi, piulițe, schije. Nu există doar bormașini performante care costă foarte scump. Asta e problema, spitalele nu sunt dotate cu echipament medical sută la sută. Dar avem elaborat un proiect de reechipare a instituțiilor medicale”, a declarat oficialul într-un interviu pentru „Moldova Curată”. Referindu-se la scandalul bormașinilor, ministrul nu exclude că acesta a avut și un substrat politic, iar instrumentul care apare în scandalosul filmuleț apărut în presă a fost adus de acasă de medicul de la spitalul „V. Ignatenco”. „Când am vizitat blocul de operații al spitalului „V. Ignatenco”, nu am văzut acolo bormașini industriale, ci doar din cele acreditate medical. Mi s-a spus că mașinile folosite în filmuleț au fost aduse de acei medici care apoi le-au dus acasă. Cu toate acestea, știam despre faptul că în spitale sunt folosite astfel de instrumente”, a recunoscut Usatâi. Interviul integral îl puteţi citi aici http://moldovacurata.md/interview/ministrul-sanatatii-interviu
Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii învechite...
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.