Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
Astfel, președintele ANI va avea un salariu egal cu 4 salarii medii pe economie. În prezent, acest indicator constituie în Republica Moldova 5050 lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Un calcul simplu arată că retribuția lunară va urca la 20 de mii de lei. Pentru comparație, în prezent, actualul președinte al CNI, Anatolie Donciu, ridică lunar un salariu de 7 mii de lei, potrivit declarației sale de avere. Acolo Anatolie Donciu a indicat un venit anual din salariu de 85 046 lei.
Vicepreședintele ANI va avea un salariu egal cu 3,7 salarii medii pe economie, adică de aproximativ 18 600 lei, în comparației cu aproximativ 6 200 de lei, care este salariul actual al vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă.
Ianina Spinei: ”Există riscul ca legile noi să fie utilizate ca o bâtă împotriva adversarilor politici”
Un inspector principal de integritate (ei vor fi în total 30, după cum a anunțat anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari) va ridica 3,2 salarii medii pe economie, un inspector superior – 3 salarii și un simplu inspector de integritate – 2,8 salarii medii pe economie, adică retribuțiile lor vor varia între 14 și 16 mii de lei lunar. Salariile actualilor șefi de direcție din cadrul CNI variază între 8500 și 11 000 lei. Modificările salariale au fost operate în Legea cu privire la sistemul de salarizare, publicate la 30 iulie în Monitorul Oficial.
Numiți pe 5 ani, fără dreptul la un nou mandat
Președintele și vice-președintele ANI vor fi numiți în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea unui Consiliul de Integritate, format din 7 membri, între care va fi câte un reprezentat al Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale și doi reprezentanți ai societății civile. Deși inițial fusese propus și un reprezentat al presei, această prevedere a fost eliminată ulterior.
Atât durata mandatului membrilor Consiliului de Integritate, cât și a mandatelor conducerii ANI va fi de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt termen. Candidații la funcțiile de conducere ale ANI trebuie să nu fi fost membri de partid în ultimii 2 ani până la anunțarea concursului și să nu fi fost colaboratori operativi sau agenți sub acoperire ai serviciilor de informații, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991, adică în perioada Uniunii Sovietice. De asemenea, nu vor putea fi aleși în aceste funcții cei care au încălcat regimul conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor și persoanele în privința cărora există o hotărâre irevocabilă de confiscare a averii nejustificate.
Inspectorii de integritate – testați la poligraf
Inspectorii de integritate vor fi cei care vor verifica în mod efectiv declarațiile de avere și interese personale ale demnitarilor. Candidații la aceste funcții vor trece, între altele, testul la detectorul de minciuni și vor trebui să depună declarații de integritate. Aceștia vor fi aleși în baza unui concurs, al cărui regulament va trebui elaborat de Consiliul de Integritate.
Președintele și vice-președintele ANI nu vor avea dreptul să le dea dispoziții inspectorilor de integritate referitoare la controalele pe care le vor efectua și orice tentativă de acest gen va trebui comunicată Consiliului de Integritate. Dar conducerea CNI va putea face sesizări pentru inițierea din oficiu a controalelor.
De asemenea, ANI va trebui să verifice în mod prioritar declarațiile persoanelor cu demnitate publică, în proporție de cel puțin 40 la sută din controalele efectuate pe parcursul unui an calendaristic. Această propunere a fost înaintată de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, la una dintre dezbaterile organizate înainte de votarea pachetului de integritate, deși nu a fost susținută de reprezentații CNI.
Totodată, declarațiile supuse controlului vor fi repartizate în mod aleatoriu inspectorilor de integritate, printr-un sistem electronic de distribuție. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni contravenționale pentru ne-depunerea declarațiilor sau depunerea cu întârziere.
Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori
Dacă în urma controlului se va constata existența averii nejustificate, inspectorul de integritate va depune o cerere în instanță de confiscare a valorii acesteia și va putea cere măsuri de asigurare pe perioada examinării cauzei civile. Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori. Cazurile în care ar putea fi vizați președintele, președintele Parlamentului, prim-ministrul, procurorul general, judecătorii Curții Constituționale sau președintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi examinate la Curtea Supremă de Justiție.
În cazul ne-declarării sau ne-soluționării situației de conflict de interese, inspectorul de integritate va încheia un proces verbal cu privire la contravenție și îl va trimite în instanța pentru examinare. ANI va informa conducerea instituției, care va trebui să inițieze procedură disciplinară în privința persoanei care a admis un conflict de interese, până la demiterea acesteia.
Părerea expertului: ”Nivelul de salarizare nu este cel mai relevant atunci când vorbim despre asigurarea independenței instituției”
În opinia Ianinei Spinei, expertă Transparency Internațional, nivelul de salarizare al membrilor ANI este important, dar nu este cel mai relevant pentru asigurarea independenței instituției. Ea se arată îngrijorată de faptul că prevederile pachetului de integritate ar putea fi utilizate în scopuri politice, deși acestea răspund mai multor cerințe pentru asigurarea independenței și eficienței în sistemul de integritate. ”Aceste prevederi sunt absolut normale pentru un stat democratic, unde trebuie să funcționeze legea. Dar în situația de astăzi, constatăm că ne apropiem tot mai mult de un stat autocratic și în aceste circumstanțe există riscul ca legile în cauză să fie utilizate ca o bâtă împotriva adversarilor politici, a persoanelor incomode”, spune Ianina Spinei.
De asemenea, experta consideră că nu a fost tomai oportună includerea în lege a cifrei de cel puțin 40 la sută din volumul controalelor anuale efectuate de ANI – față de persoanele cu demnitate publică. Deși este de acord cu faptul că demnitarii care ocupă funcții de răspundere importante ar trebui în primul rând verificați, Ianina Spinei crede că introducere unei cote este cel puțin stranie.
Adoptarea pachetului de integritate era așteptată încă în 2015, urmând ca acesta să intre în vigoare la începutul anului 2016, însă a fost respinsă în mai multe rânduri de Guvern, pentru că nu ar fi existat consens politic.
Legile privind reformarea CNI și modificările la legislația privind declararea averilor și intereselor personale au fost elaborate cu sprijinul societății civile, preluând experiența României. Acestea au fost adoptate în lectură finală la 17 iunie 2016, fiind una dintre condițiile puse de Guvernul României pentru acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro Guvernului de la Chișinău.
Natalia Enache
Inspectorii de integritate vor fi selectați în bază de concurs și vor fi testați cu detectorul de minciuni
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
ONG-urile propun membrilor Guvernului să semneze Declar...
Organizaţiile Neguvernamentale salută iniţiativa candidatului la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova, dl Ion Sturza, şi propun modelul Declaraţiei de integritate, în calitate de punct de pornire în stabilirea unui stat de drept.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
S-a retras dintr-o afacere prosperă ca să devină preşed...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.