Un incident școlar a scos la iveală un conflict de interese
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
Întreaga poveste a directoarei care ar fi lovit o elevă, iar ultima s-a plâns procuraturii, a fost expusă în articolul “Manager şcolar cu dosar penal”, publicat de ziarul local ”Cuvântul”. În material se menționa că, pe lângă acuzaţia că ar fi rănit onoarea și demnitatea copilului, directoarea este cercetată de Procuratura Șoldănești pentru exces de putere şi conflict de interese. ”O firmă, fondatori ai căreia sunt soţii Angela şi Petru Comendant, care este şi primarul comunei, a fost selectată de administraţa satului şi a deschis în şcoală două unităţi comerciale”, se spune în articol. Serviciul de presă al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a confirmat pentru Moldova Curată existenţa unui asemenea dosar şi a precizat că acesta a fost expediat de Procuratura Șoldănești Serviciului Nord al CNA pentru gestionare, însă, din insuficiență de probe, cazul a fost reexpediat Procuraturii Șoldănești.
Primarul: "Este o răzbunare a unei colege de partid"
Petru Comendant a explicat pentru Moldova Curată că nu poate fi vorba de nici un abuz în serviciu, iar toate învinuirile fac parte, în opinia sa, dintr-un scenariu de răfuială venit din partea unei colege de partid. “Eu fac parte din Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), iar soţia mea, în calitate de manager şcolar, nu i-a mai dat ore unei profesoare care s-a pensionat, ea fiind, de asemenea, membră PLDM. De atunci, ea încearcă prin toate metodele să ne denigreze”, spune primarul din Cotiujenii Mari. Cât privește gheretele din școală, Petru Comendant confirmă că au fost deschise de firma în care și el deține acțiuni, însă spune că atunci când Primăria a selectat agentul economic care va comercializa produse alimentare în şcoală, el nu a făcut parte din grupul de lucru. “Într-adevăr, în şcoală activau două gherete de unde copiii puteau să cumpere chifle proaspete. Firma care comercializa aceste produse nu-mi aparţine în totalitate, eu deţin doar câteva acţiuni. De obicei, eu sunt preşedintele grupurilor de lucru în procesul de achiziţii publice. Acum însă, m-am retras, ca să exclud o situație de conflict de interese. Este o murdărie ceea ce se întâmplă, iar soţia mea nu a mai suportat şi a demisionat”, susţine primarul.
Declarația de avere - lipsă
Petru Comendant este acţionar la Societatea cu Răspundere Limitată “Comenfort”, deţinând 49 la sută din acţiuni. Demnitarul a indicat acest lucru în declaraţia de interese personale pentru anul 2012. Cât privește veniturile şi proprietățile, primarul nu a făcut la fel. Astfel, de pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) lipseşte declaraţia de avere a lui Petru Comendant, dar şi cele ale soţiei sale pentru anul 2012. Angela Griciuc, şefa Direcţiei control interese personale din cadrul CNI, spune că managerul unei instituţii publice de învăţământ este, de asemenea, subiect al declarării veniturilor şi intereselor.
Precizăm că pentru faptul că nu a depus declaraţia cu privire la venituri şi proprietate sau de interese personale în termenele stabilite de legislaţie, persoana publică este sancţionată cu o amendă de la 1500 până la 3000 de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de func...
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Mai grav decât bormașina. Ce SURPRIZE se mai ascund în...
Bormașinile de la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco” nu sunt cele mai ciudate instrumente folosite în instituțiile medicale din R. Moldova. Ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, recunoaște că în multe instituții sunt utilizate chiar și burghie manuale, care se foloseau prin 1944. De asemenea, afirmă oficialul, câmpul de improvizare în domeniul traumatologie este foarte mare. „Ei lucrează cu șuruburi, piulițe, schije. Nu există doar bormașini performante care costă foarte scump. Asta e problema, spitalele nu sunt dotate cu echipament medical sută la sută. Dar avem elaborat un proiect de reechipare a instituțiilor medicale”, a declarat oficialul într-un interviu pentru „Moldova Curată”. Referindu-se la scandalul bormașinilor, ministrul nu exclude că acesta a avut și un substrat politic, iar instrumentul care apare în scandalosul filmuleț apărut în presă a fost adus de acasă de medicul de la spitalul „V. Ignatenco”. „Când am vizitat blocul de operații al spitalului „V. Ignatenco”, nu am văzut acolo bormașini industriale, ci doar din cele acreditate medical. Mi s-a spus că mașinile folosite în filmuleț au fost aduse de acei medici care apoi le-au dus acasă. Cu toate acestea, știam despre faptul că în spitale sunt folosite astfel de instrumente”, a recunoscut Usatâi. Interviul integral îl puteţi citi aici http://moldovacurata.md/interview/ministrul-sanatatii-interviu
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Judecător cu o colecție de mașini și motociclete retro
Cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare se numără printre proprietățile judecătorului Borislav Babenco de la Curtea de Apel Chișinău. Magistratul afirmă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.
O instituție publică a fost obligată de instanță să pre...
Asociaţia Presei Independente (API) a câștigat în primă instanță procesul cu Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol (UCIMPRSVV), care a refuzat să ofere declarațiile de avere ale directorului Iurie Brumărel. API a solicitat declarațiile depuse de Brumărel pentru anii 2012-2013, însă instituția nu a răspuns solicitării. Acum, Unitatea este obligată prin decizia Judecătoriei Buiucani din municipiul Chișinău să ofere acces la aceste declarații.