Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență a cadourilor
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Galina Bostan, președinta CAPC, a declarat miercuri, 15 martie, la lansarea studiului, că, potrivit legii, aceste registre ar trebui să fie publice, adică plasate pe paginile web ale instanțelor. În unele cazuri, nepublicarea a fost motivată prin lipsa cadourilor, în altele, la Judecătoria Hâncești de exemplu, angajații au spus că nu au un astfel de registru.
Potrivit studiului CAPC, la Consiliul Superior al Magistraturii există un registru al evidenței cadourilor, doar că el nu conține nici un înscris și nu este public, însă poate fi prezentat la cerere. CSM a informat CAPC că în toate instanțele din țară în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 3 cadouri, fără să se specifice ce obiecte sunt acestea. „Implementarea declarării cadourilor are mai degrabă un caracter formal. Chiar dacă, potrivit CSM, au fost înregistrate 3 cadouri, nu este clar dacă acestea au fost returnate beneficiarului, răscumpărate sau trecute în gestiunea CSM, deși CAPC a solicitat expres specificarea numărului cadourilor evaluate, păstrate, utilizate și răscumpărate”, a spus Galina Bostan.
Nici cadouri, și nici registre
Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, adoptată în anul 2008, funcționarii publici, demnitarii, aleșii și alte categorii de angajați ai administrației publice locale și centrale sunt obligați să declare și să înregistreze în Registrul de evidență al instituției cadourile pe care le primesc în legătură cu activitatea de serviciu. Datele Centrului Național Anticorupție, citate de experții CAPC, arată că în urma unui control demarat în anul 2014, în marea majoritate a entităților publice din țară astfel de registre nu existau. „Potrivit răspunsurilor recepționate de la entități, doar în 25% - 30% din cazuri existau registre de declarare și evidență a cadourilor în instituții”, a informat CNA.
Portalul Moldova Curată a scris anterior despre registrele de evidență a cadourilor din ministere. În 2014, astfel de registre aveau toate ministerele, dar în unele cazuri nu exista nici un înscris. La Guvern, de exemplu, erau trecute cele mai multe cadouri, cum ar fi un set de vesela din piatră de jad, dăruit de vice-premierul rus Dmitri Rogozin, un bol de argint din India, o vază din Turcia etc. De asemenea, la Ministerul Justiției fusese înregistrat o vază de porțelan, dăruită de reprezentanții Liceului moldo-turc, și niște cărți.
Încercări de influențare a judecătorilor
Legislația obligă, de asemenea, funcționarii să declare influențele necorespunzătoare asupra activității lor. Potrivit Hotărârii CSM din 02.12.2014, la categoria „influențe necorespunzătoare” sunt trecute „încercări, acţiuni, presiuni, ameninţări, imixtiuni sau rugăminţi ilegale ale unor terţe persoane în vederea determinării angajaţilor să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor lor sau contrar acestora”.
În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există un registru de evidență a cazurilor de influență necorespunzătoare asupra angajaților CSM și un altul referitor la influențele asupra magistraților din instanțe. Potrivit datelor CSM, citate în studiu, din anul 2014 și până în pezent, la judecătoriile Bălți și Florești au fost depuse câte un denunț privind influența necorespunzătoare asupra judecătorilor, iar la Judecătoria Căușeni tocmai 7 denunțuri. Toate denunțurile de la Căușeni au fost trimise la CNA, SIS și Inspectoratul Raional de Poliție. Alte instanțe nu au raportat nici un denunț.
CNA are însă alte date privind denunțurile influențelor necorespunzătoare asupra judecătorilor. Răspunsul CNA adresat autorilor studiului CAPC arată că în anii 2014-2016 Direcția testare a integrității a recepționat 12 denunțuri de la judecători și angajați ai judecătoriilor de diferit nivel, 6 dintre care se refereau la influențe necorespunzătoare, iar 8 - la acțiuni de corupere pasivă.
Studiul preliminar realizat de CAPC conține și alte constatări referitoare la aplicarea instrumentelor de combatere a corupției în sistemul judecătoresc, cum ar fi testarea integrității profesionale, verificarea cu detectorul de minciuni, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe etc. Studiul final urmează să fie făcut public în luna aprilie 2017.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Averile vicepreşedintelui şi secretarului CEC vor fi an...
În şedinţa din 7 noiembrie 2013 a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor fi discutate declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2012 a lui Ştefan Urâtu, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), şi a lui Andrei Volentir, secretarul CEC. Totodată, vor fi iniţiate două controale pe numele lui Igor Condrea, şef adjunct al unei direcţii în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat din Ialoveni, şi al lui Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Fostul șef al Direcției Educație Buiucani nu va fi pede...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, a rămas nepedepsit pentru faptul că a nu a indicat mai multe imobile în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013. În schimb, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat de abuz în serviciu și l-a condamnat la privațiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei.