Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență a cadourilor
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Galina Bostan, președinta CAPC, a declarat miercuri, 15 martie, la lansarea studiului, că, potrivit legii, aceste registre ar trebui să fie publice, adică plasate pe paginile web ale instanțelor. În unele cazuri, nepublicarea a fost motivată prin lipsa cadourilor, în altele, la Judecătoria Hâncești de exemplu, angajații au spus că nu au un astfel de registru.
Potrivit studiului CAPC, la Consiliul Superior al Magistraturii există un registru al evidenței cadourilor, doar că el nu conține nici un înscris și nu este public, însă poate fi prezentat la cerere. CSM a informat CAPC că în toate instanțele din țară în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 3 cadouri, fără să se specifice ce obiecte sunt acestea. „Implementarea declarării cadourilor are mai degrabă un caracter formal. Chiar dacă, potrivit CSM, au fost înregistrate 3 cadouri, nu este clar dacă acestea au fost returnate beneficiarului, răscumpărate sau trecute în gestiunea CSM, deși CAPC a solicitat expres specificarea numărului cadourilor evaluate, păstrate, utilizate și răscumpărate”, a spus Galina Bostan.
Nici cadouri, și nici registre
Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, adoptată în anul 2008, funcționarii publici, demnitarii, aleșii și alte categorii de angajați ai administrației publice locale și centrale sunt obligați să declare și să înregistreze în Registrul de evidență al instituției cadourile pe care le primesc în legătură cu activitatea de serviciu. Datele Centrului Național Anticorupție, citate de experții CAPC, arată că în urma unui control demarat în anul 2014, în marea majoritate a entităților publice din țară astfel de registre nu existau. „Potrivit răspunsurilor recepționate de la entități, doar în 25% - 30% din cazuri existau registre de declarare și evidență a cadourilor în instituții”, a informat CNA.
Portalul Moldova Curată a scris anterior despre registrele de evidență a cadourilor din ministere. În 2014, astfel de registre aveau toate ministerele, dar în unele cazuri nu exista nici un înscris. La Guvern, de exemplu, erau trecute cele mai multe cadouri, cum ar fi un set de vesela din piatră de jad, dăruit de vice-premierul rus Dmitri Rogozin, un bol de argint din India, o vază din Turcia etc. De asemenea, la Ministerul Justiției fusese înregistrat o vază de porțelan, dăruită de reprezentanții Liceului moldo-turc, și niște cărți.
Încercări de influențare a judecătorilor
Legislația obligă, de asemenea, funcționarii să declare influențele necorespunzătoare asupra activității lor. Potrivit Hotărârii CSM din 02.12.2014, la categoria „influențe necorespunzătoare” sunt trecute „încercări, acţiuni, presiuni, ameninţări, imixtiuni sau rugăminţi ilegale ale unor terţe persoane în vederea determinării angajaţilor să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor lor sau contrar acestora”.
În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există un registru de evidență a cazurilor de influență necorespunzătoare asupra angajaților CSM și un altul referitor la influențele asupra magistraților din instanțe. Potrivit datelor CSM, citate în studiu, din anul 2014 și până în pezent, la judecătoriile Bălți și Florești au fost depuse câte un denunț privind influența necorespunzătoare asupra judecătorilor, iar la Judecătoria Căușeni tocmai 7 denunțuri. Toate denunțurile de la Căușeni au fost trimise la CNA, SIS și Inspectoratul Raional de Poliție. Alte instanțe nu au raportat nici un denunț.
CNA are însă alte date privind denunțurile influențelor necorespunzătoare asupra judecătorilor. Răspunsul CNA adresat autorilor studiului CAPC arată că în anii 2014-2016 Direcția testare a integrității a recepționat 12 denunțuri de la judecători și angajați ai judecătoriilor de diferit nivel, 6 dintre care se refereau la influențe necorespunzătoare, iar 8 - la acțiuni de corupere pasivă.
Studiul preliminar realizat de CAPC conține și alte constatări referitoare la aplicarea instrumentelor de combatere a corupției în sistemul judecătoresc, cum ar fi testarea integrității profesionale, verificarea cu detectorul de minciuni, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe etc. Studiul final urmează să fie făcut public în luna aprilie 2017.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Constantin Țuțu, dat în urmărire
Fostul deputat democrat Constantin Țuțu este cercetat de Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență, iar pe numele lui Judecătoria Chișinău a emis ieri un mandat de arest pentru 30 de zile, în contumacie – absența nejustificată atunci când este convocat de organele de drept. Informația a fost confirmată pentru portalul Moldova Curată de Boris Druță, avocat din oficiu al fostului deputat.
CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidațilo...
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
Vicepretor al sectorului Ciocana şi consilier local în...
Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, este, în acelaşi timp, consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. El este suspectat de către primarul comunei că s-ar afla în incompatibilitate de funcţii. Vicepretorul spune însă că situaţia a fost examinată de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care a stabilit că nu există nicio abatere de la lege. Experţii anticorupţie afirmă însă că CEC şi-a depăşit atribuţiile, deoarece incompatibilitatea de funcţii poate fi examinată doar de către Comisia Naţională de Integritate (CNI).
Olesea Stamate: ”Un control public este întotdeauna cel...
Procesul de achiziții publice trebuie să devină mai transparent, cu acces liber al publicului la mai multe documente din dosarul de achiziții, este de părere preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate. Ea a explicat, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, care sunt noutățile Legii cu privire la achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. În acest context, experta a subliniat importanță transparentizării acestui proces, de la inițiere, până la finalizare.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.