Viceprimarul satului Hârbovăț, moşier cu averi nedeclarate
Deține două case de locuit şi câteva zeci de terenuri agricole, însă nu a declarat acest lucru. Ivan Vrabie, viceprimarul satului Hârbovăţ din raionul Anenii-Noi, nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2013 faptul că este titularul acestor bunuri imobile, menţionând doar venitul pe care l-a obţinut în acel an. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceprimarul a omis din declaraţia de avere mai multe bunuri. Comisia a suspendat controlul urmând ca dosarul să fie expediat Procuraturii Generale. Ivan Vrabie ar putea fi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
În declaraţia de avere pentru anul 2013, Ivan Vrabie declară doar venitul din salariul de funcţie - peste 81 de mii de lei şi alte circa patru mii şi jumătate de lei obţinute din arenda terenurilor, fără a specifica însă câte terenuri are şi care este suprafaţa acestora.
Comisia Naţională de Integritate a examinat situaţia viceprimarului din Hârbovăţ şi a stabilit că acesta a omis din declaraţia de avere pentru anul 2013 următoarele: 84 de imobile, între care două terenuri pentru construcții, două case de locuit, trei construcții accesorii și 77 de terenuri agricole, două unități de transport, două conturi bancare și 25 de acțiuni la o societate comercială.
Ivan Vrabie este însă foarte supărat pe decizia CNI şi spune că nu şi-a declarat bunurile, deoarece a făcut acest lucru în declaraţia de avere pentru anul 2012. ”Anterior, eu am scris în declaraţia de avere toate bunurile pe care le am, iar pentru anul 2013, am declarat doar venitul obţinut în anul trecut. Am participat la un seminar la Consiliul Raional, unde ni s-a explicat mai multor funcţionari publici din raion cum se completează declaraţia de avere. Acolo ni s-a spus că trebuie să includem doar averile obţinute în anul declarării”, a spus pentru Moldova Curată viceprimarul din Hârbovăţ.
În declaraţia de avere pentru anul 2012, întradevăr, Ivan Vrabie indică veniturile obţinute în acel an, dar şi bunurile pe care le are în posesie. În acel document, viceprimarul arată că are un venit de 120 de mii de lei, două case de locuit, un autoturism Ford şi 20 de terenuri agricole, toate obţinute prin donaţie.
CNI va expedia constatările sale la Procuratura Generală, iar Ivan Vrabie riscă să fie cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Viceprimarul din Hârbovăţ se judecă cu CNI
Ivan Vrabie a mai fost verificat de CNI. Acest lucru s-a întâmplat în luna august curent, când membrii Comisiei au constatat că viceprimarul nu a declarat faptul că timp de un an şi jumătate, pe lângă mandatul de viceprimar, a exercitat şi funcția de specialist pentru reglementarea regimului funciar în cadrul Primăriei. Astfel, Ivan Vrabie a devenit viceprimar în luna iulie 2011, iar din august, acelaşi an, până în luna octombrie 2012 a deţinut două funcţii publice, admiţând o situaţie de incompatibilitate. Funcționarul a contestat în judecată actul emis de CNI. Acum cazul se află la Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău.
Ivan Vrabie spune că nu a fost remunerat pentru funcţia de specialist pentru reglementarea regimului funciar. Primarul localităţii, Ion Gheţan, a confirmat acest lucru, spunând că din lipsă de specialiști pentru reglementarea regimului funciar, lui Ivan Vrabie i-au fost delegate câteva atribuţii, fără remunerare. “Zilnic, la Primărie ne sunt solicitate extrase din registrul bunurilor imobile, iar eu am emis o dispoziţie ca viceprimarul să poată elibera asemenea documente. CNI nu are cu ce se ocupa. Să vină aici în teritoriu să vadă adevăratele probleme ale oamenilor şi să nu facă probleme din nimic. Ne obligă să îndeplinim o mulţime de acte. Câte păduri trebuie să se mai taie în Moldova, pentru a completa toate documentele impuse de ei?”, a întrebat supărat Ion Gheţan, primarul satului Hârbovăț.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Victor Micu: ”Vom lua act de apelul ONG-urilor. Deja in...
Un grup de organizații neguvernamentale a adresat un apel Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care solicită investigarea urgentă și sancționarea cazurilor de manipulare a sistemului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată din Republica Moldova. La rândul său, președintele CSM, Victor Micu, susține că el însuși este interesat ca aceste investigații să aibă loc, iar persoanele implicate să fie pedepsite.
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
