CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
La 3 aprilie 2012, CSM îi propunea Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti să-i confere gradul superior de calificare lui Ghenadie Nicolaev, judecător al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În acea hotărâre, CSM argumenta că „pe parcursul activităţii sale, Ghenadie Nicolaev a dat dovadă de un nivel înalt de profesionalism, exigenţă şi principialitate, fapt ce contribuie la ridicarea autorităţii sistemului judecătoresc”. Tot aici mai era menţionat faptul că „având în vedere nivelul cunoştinţelor profesionale, vechimea de peste 14 ani în funcţia de judecător şi experienţa în muncă, contribuţia adusă la sporirea calităţii actului de justiţie, precum şi faptul că pe parcursul activităţii a dat dovadă de exigenţă şi principialitate, profesionalism şi aptitudini organizatorice, capacitate de muncă sporită, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că judecătorul Ghenadie Nicolaev merită a fi propus Preşedintelui Republicii Moldova pentru conferirea gradului superior de calificare”.
„Profesionalism” condamnat de CEDO
Moldova Curată a descoperit faptul că „profesionalismul” acestui judecător este remarcat şi în 11 hotărâri ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului(CEDO). Astfel, în cazul Russu c. Moldovei, Curtea a constatat, la 18 noiembrie 2008, că magistraţii Ghenadie Nicolaev, Mihail Buruian şi Gheorghe Stratan, pe atunci la Curtea de Apel Chişinău, nu au respectat procedura de citare a petiţionarului în instanţa de recurs, violând art.6.1 al convenţiei privind dreptul la un proces echitabil al persoanei. Numele judecătorului Nicolaev se regăseşte şi în cazul Ghirea c. Moldovei, unde el, împreună cu judecătorii Gheorghe Iovu şi Anatol Ţurcanu, au admis un apel tardiv, ca urmare Republica Moldova pierzând la CEDO circa nouă mii de euro.
Demersul lui Poalelungi
De remarcat că propunerea CSM adresată preşedintelui R. Moldova a fost înaintată în baza unui demers al lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Solicitat de noi, Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, ne-a spus că aceste condamnări la CEDO nu constituie un impediment în promovarea sau calificarea unui judecător din cadrul CSJ. „În majoritatea statelor europene, o mare parte din judecătorii care activează în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au condamnări la CEDO. Este un proces inevitabil, deoarece CSJ este ultima instanţă naţională care se pronunţă pe marginea unui caz sau altul. Eu cred că nu ar fi corect să ne conducem după criteriul nepromovării sau necalificării dacă eşti nominalizat în lista CEDO”, afirmă şeful aparatului CSJ.
La rândul său, Igor Stoica, jurist la Organizaţia „Amnesty Internaţional – Moldova” este de părere că promovarea unui judecător de către instanţa unde activează şi apoi de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe o reputaţie ireproşabilă a acestuia. „Este îngrijorător faptul că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova sunt mulţi judecători cu o reputaţie proastă, dar care sunt avansaţi în funcţie, fără a le fi evaluate erorile comise în timpul pronunţării unei hotărâri”, spune juristul.
Judecătorii au şase grade de calificare
Legislaţia Republicii Moldova stabileşte pentru judecători şase grade de calificare, în dependenţă de funcţie, de vechimea în muncă, de experienţă şi de profesionalism. Gradul superior de calificare se conferă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi, ţinând cont de vechimea îndelungată în magistratură şi de înaltul profesionalism, şi altor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Gradul întâi de calificare este rezervat judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel. Totodată, de gradul doi de calificare pot beneficia judecătorii curţilor de apel, de gradul trei - judecătorii curţilor de apel, preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii, iar gradele patru şi cinci le pot reveni preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de la judecătorii. În funcţie de gradele deţinute, judecătorii au un spor salarial lunar de la 150 la 400 de lei.
Gradul superior de calificare este conferit de către Preşedintele Republicii Moldova, iar celelalte grade - de către colegiul de calificare.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de ja...
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.
