Expert: Amnistia fiscală a fost votată fără respectarea transparenței decizionale
„La adoptarea în prima lectură a proiectelor de lege privind amnistia fiscală și a capitalurilor au fost încălcate atât procedurile de consultări publice, cât și cele de elaborare a actelor legislative”, a declarat Nadejda Hriptievschi, expertă a Centrului de Resurse Juridice la o masă rotundă desfășurată la 22 decembrie.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md pentru a discuta multiplele consecințe și riscuri care le-ar putea implica intrarea în vigoare a celor două legi. Experta a remarcat și graba cu care deputații au adoptat cele două documente - în două săptămâni: la 1 decembrie proiectele au fost înregistrate în Parlament, iar la 16 decembrie au fost adoptate în prima lectură.
Deputații s-au lăudat că au organizat ”nenumărate dezbateri”
Potrivit Nadejdei Hriptievschi, societatea civilă care monitorizează sectorul anticorupție, justiție și integritate nu a fost anunțată despre această inițiativă a deputaților Partidului Democrat, care ar fi trebuit să informeze, în opinia sa, ONG-urile din domeniu. Astfel, reprezentanții societății civile au aflat despre proiecte abia la 8 decembrie, iar la 12 decembrie au făcut un apel public în care au cerut retragerea proiectelor. Abia după asta, experții au fost invitați să participe la o dezbatere publică a proiectelor, organizată de autorii acestora cu o zi înainte de a le pune pe agenda Parlamentului. Deși mai mulți experți au anunțat că nu vor putea să participe, pentru că sunt implicați în alte activități, autoritățile au refuzat să amâne dezbaterea.
Nadejda Hriptievschi s-a arătat indignată și de declarațiile ulterioare ale autorilor proiectelor, care au spus că ar fi avut loc ”nenumărate dezbateri” cu societatea civilă.
”O dezbatere de două ore, la care au fost trimise invitații cu o zi înainte, asta nu este dezbatere și, cu siguranță, nu sunt ”dezbateri numeroase”, a remarcat experta. Potrivit ei, aceste proiecte sunt prea importante pentru a fi examinate în regim de urgență, pentru că afectează bugetul de stat, lupta cu corupția și încrederea cetățeanului în instituțiile statului.
Fără avizul Guvernului și al CNA
Nu doar legislația privind transparența decizională a fost încălcată, dar și regulile de întocmire a actelor legislative, a remarcat Nadejda Hriptievschi. Ea a subliniat că a lipsit avizul Guvernului, care este obligatoriu pentru orice act normativ care vizează bugetul, precum și avizul Centrului Național Anticorupție, care, de altfel, nu a făcut nici o declarație la acest subiect.Ea a amintit, în context, și despre un flash-mob organizat de jurnaliști și societatea civilă la Parlament, în ziua votării proiectelor de lege, care a fost ignorat de deputați.
Nadejda Hriptievschi a mai remarcat că însuși Andrian Candu, unul dintre autorii proiectelor, a recunoscut că acestea au mai multe lacune, dar a insistat totuși ca inițiativele să fie votate în prima lectură. ”Adoptarea în prima lectură a legilor nu este o glumă, în a doua lectură nu schimbi conceptul legii, doar o ajustezi, clarifici. În ședința Parlamentul, Andrian Candu a făcut o sumedenie de promisiuni de modificare a textului. Cum poți să votezi un proiect despre care spui, în calitate de autor, că are multe lacune și că urmează a fi modificat?”, s-a întrebat Nadejda Hriptievschi. Un alt exemplu de lipsă de transparență a fost respingerea propunerii ca deputații să voteze nominal pentru aceste proiecte, mai consideră experta Centrului Resurse Juridice. În final, Nadeja Hriptievschi a remarcat contextul în care vin aceste inițiative: au trecut doi ani de la fraudele bancare din 2014, care nu au fost încă elucidate, iar beneficiarii finali nu au fost identificați.
Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială au criticat proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, pentru că nu ar corespunde programului de reforme economice și ar implica riscuri de integritate.
Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online "www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația presei Independente, cu susţinerea financiara a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. AN...
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Socru şi ginere la primăria din Bârnova
Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.
