Familia deputatului Nicolae Juravschi – al treilea an milionară
Din anul 2015, familia deputatului democrat Nicolae Juravschi înregistrează venituri ce depășesc un milion de lei. Dacă în anul 2016 familia câștiga lunar peste 143 de mii de lei, anul trecut a fost unul și mai bănos pentru soții Juravschi. Aceștia au avut un venit anual de peste două milioane de lei, ceea ce, împărțit la 12 luni, ar însemna circa 167 de mii de lei lunar.
Deputatul a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut un venit de peste 185 de mii de lei de la Parlament (salariul şi indemnizaţia de deputat).
Totodată, Nicolae Juravschi a beneficiat și de indemnizaţii viagere pentru sportivii de performanţă în sumă de circa 210 mii de lei, adică peste 17,5 mii de lei lunar. La acest venit se adaugă o pensie anuală de la Ministerul Afacerilor Interne de circa 40 de mii de lei.
Anul trecut, deputatul-sportiv a beneficiat și de un premiu în valoare de circa 20 de mii de lei, acordat de către Ministerul Educației, Cercetării și Științei.
Așadar, cu toate veniturile cumulate, Nicolae Juravschi a avut anul trecut un venit total de circa 454 de mii de lei, ceea ce ar echivala cu circa 38 de mii de lei lunar.
Lucia Juravschi a avut un venit de circa un milion 548 de mii de lei
Cel mai mare venit în casă l-a adus însă soția sa, Lucia Juravschi, angajată la Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova (CNOS), acolo unde Nicolae Juravschi deţine preşedinţia. De la Comitet, Lucia Juravschi a ridicat un salariu de peste 110 mii de lei. Aceasta a beneficiat și de salarii de la firma Luxomod SRL, Fundația Campionilor Olimpici, dar și de la Institutul Internațional de Management Imi-Nova.
Lucia Juravschi a avut și un venit de circa 230 de mii din deținerea cotelor-părți în capitalul social al firmei Luxomod SRL, afacere unde ea este co-fondatoare.
De cei mai mulți bani familia Juravschi a beneficiat de la darea în chirie a două imobile situate în centrul capitalei – peste un milion de lei.
Cu toate veniturile cumulate, în anul 2017, soția deputatului Juravschi a avut un venit de circa un milion 548 de mii de lei.
În declarația de avere și interese personale, deputatul Nicolae Juravschi indică aceleași bunuri imobile ca și în declarația precedentă: o casă în sectorul Centru al capitalei, un apartament și un spațiu comercial în același sector, dar și 85 de terenuri agricole situate în satele Romaneşti din raionul Străşeni şi Teleşeu din raionul Orhei. Aceste terenuri agricole au suprafaţa totală de circa 20 de hectare.
Deputat cu BMW X5 ”vechi” de 12 ani
Deputatul Nicolae Juravschi a inclus în declarația de avere și interese personale un autoturism de lux, BMW X5. Autoturismul este fabricat în anul 2007. Nu este clar dacă mașina îi aparține, deoarece la rubrica ”modul de dobândire”, deputatul indică informația ”alte contracte translative de posesie și de folosință”. Alesul poporului nu a vrut să spună cine este proprietarul acestei mașini, afirmând că acel autoturism de lux este vechi deja. ”Care BMW, care are de-acum 12 ani? Acolo e scris totul. E în folosință. Eu nu mai țin minte, este scris în acte”, ne-a spus deputatul.
Firme fără rulaj
Familia Juravschi are cote-părți în câteva firme. Nicolae Juravschi este fondatorul firmei Clubul Sportiv de Kaiac-canoe Olimp-Juravschi SRL, dar are acțiuni și în Societatea pe Acţiuni ”Satul Olimpic”.
Lucia Juravschi este co-fondatoare a Întreprinderii Mixte Agenţia de Presă SPORT-TIME S.R.L și deține jumătate din acțiuni la firma Luxomod SRL.
De fapt, din cele patru firme deținute de familia Juravschi, în declarația de avere este indicat doar venitul obținut din activitatea firmei Luxomod SRL. În cazul celorlalte întreprinderi, nu este indicat nici un venit.
Nicolae Juravschi a precizat pentru portalul Moldova Curată că cele trei firme nu funcționează. ”Acolo nu-i activitate deloc. Absolut deloc. Noi le-am făcut ca înainte, când se făceau firme, dar treabă - nimic. Rulaj nu a fost”, menționează deputatul.
Cu trei ani în urmă, familia Juravschi a luat un credit de 3,8 milioane de lei, bani pe care ar trebui să-i returneze până în anul 2025.
Nicolae Juravschi este campion olimpic. În anul 2011 a fost ales deputat pe lista Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM). În anul 2015 a părăsit partidul şi fracţiunea PLDM din Parlament, precizând că rămâne neafiliat. Anul trecut însă Nicolae Juravschi a aderat la Partidul Democrat din Moldova (PDM), împreună cu alți colegi liberali-democrați.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Doar 28 demnitari şi persoane cu funcţii publice şi-au...
Până în prezent, 12 miniştri în exerciţiu, 3 viceminiştri în exerciţiu, Secretarul General al Guvernului, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, 10 judecători din cadrul Curţii Constituţionale şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe site-urile oficiale.
Familia primarului din Durleşti a obţinut 39 de terenur...
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, şi familia sa sunt proprietarii a 65 de terenuri, dintre care mai mult de jumătate sunt obţinute între anii 2007 şi 2014, adică de la începutul primului mandat al alesului local şi până în prezent. Primarul susţine însă că majoritatea terenurilor sunt cumpărate din banii soţiei sale, care a lucrat o perioadă în Italia.
Declarații-rebut pe site-ul CNI
Chiar dacă nimeni nu a calculat procentul exact de rebut din cele peste 100 de mii declarații de venituri și interese publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) pentru anul 2012, o bună parte din aceste documente nu pot fi folosite în cadrul unor investigaţii. Multe dintre ele nu conţin niciun indiciu despre persoană, datele sunt blurate incorect sau pur si simplu nu se înţelege nimic din scrisul semnatarului. CNI speră că istoria nu se va repeta şi în acest an.
Fosta șefă de secție la Ministerul Sănătății, Silvia Vo...
Fosta șefă a Secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice din cadrul Ministerului Sănătății, Silvia Volosatâi, a fost declarată vinovată de comiterea falsului în declarația de avere, însă judecătorii au încetat procesul penal din cauză că infracțiunea s-a prescris. Fosta funcționară a încercat să-și dovedească nevinovăția atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă de Justiție. Instanța supremă a emis o hotărâre irevocabilă acum o săptămână, prin care a lăsat în vigoare sentința care o declară pe Volosatâi vinovată de comiterea cu intenție, a falsului în declarații.
