Abuzurile primarului: Cum le poate raporta un funcționar?

În ultimii ani, mai multe cazuri de abuz și corupție din administrația publică locală (APL) au fost investigate de organele judiciare și examinate de instanțele de judecată. Deși primarii sunt aleși local și nu au superiori ierarhici direcți, aceștia pot fi trași la răspundere pentru încălcarea legii. În acest context, apare o întrebare esențială: ce poate face un funcționar atunci când constată că primarul încalcă legea? Experții anticorupție recomandă utilizarea mecanismelor legale și asumarea rolului de avertizor de integritate, conform procedurilor în vigoare. Deși relația de subordonare poate genera vulnerabilități și riscul unor constrângeri, cadrul legal actual oferă instrumente de protecție specifice pentru cei care raportează ilegalitățile cu bună-credință.

Primarul nu are „șef”, dar nu este în afara legii

Faptul că primarul nu are un „șef” în sens ierarhic nu înseamnă că activitatea sa scapă controlului. Potrivit legislației privind APL, primarul este supus controlului administrativ, auditului, investigațiilor organelor de drept și controlului judecătoresc. Consiliul local exercită, la rândul său, un control politic asupra executivului local, iar actele administrative pot fi contestate atunci când încalcă legea sau afectează drepturi și interese legitime.

Funcționarea acestor mecanisme este confirmată și de cazurile ajunse în instanță în ultimii ani. Condamnările pronunțate în primă instanță împotriva unor primari din Băcioi,  Edineț  sau Cantemir  arată că sesizarea neregulilor poate duce, în timp, la investigații și sancțiuni concrete, chiar dacă drumul este unul anevoios.

Avertizarea de integritate între lege și realitatea din primării

Pentru funcționarii care observă posibile încălcări ale legii, avertizarea de integritate este principalul instrument  legal de semnalare a problemelor în interes public. În mod legal, procesul ar trebui să înceapă din interiorul instituției. Primăriile sunt obligate să dispună de un regulament intern privind avertizarea de integritate, de un registru special pentru sesizări și de o persoană desemnată să le recepționeze. În aceste condiții, funcționarul poate depune o sesizare scrisă sau verbală, solicitând înregistrarea oficială și, dacă este cazul, protejarea identității. În practică însă, aceste mecanisme sunt adesea mai degrabă formale. În opinia lui Vitalie Moisei, expert anticorupție, aplicarea legii diferă considerabil de la o primărie la alta.

Această discrepanță explică de ce mulți funcționari evită raportarea internă, mai ales în comunitățile mici, unde relațiile personale sunt strânse, iar riscul ca identitatea avertizorului să devină cunoscută este ridicat.

Când raportarea internă nu este sigură

Legea permite funcționarilor să se adreseze direct instituțiilor externe atunci când raportarea internă nu este posibilă, nu este sigură sau nu produce rezultate. În funcție de natura faptelor semnalate, sesizările pot ajunge la instituții cu atribuții diferite, de la combaterea corupției până la controlul legalității actelor administrative sau investigarea infracțiunilor.

Unde pot fi depuse sesizările, informații utile pentru funcționari

Funcționarii publici care decid să raporteze nereguli pot apela la instituțiile statului menționate în tabelul de mai jos.

Raportarea publică, ultima soluție

În situații excepționale, când interesul public este grav afectat și celelalte mecanisme nu funcționează, legea permite și raportarea publică. Aceasta poate însemna informarea presei, publicarea informațiilor pe platforme specializate sau sesizarea organizațiilor societății civile. Chiar dacă informațiile apar inițial în spațiul public, autoritățile au dreptul și, în multe cazuri, obligația de a se autosesiza.

Cine verifică legalitatea actelor primarului

Controlul legalității actelor emise de primari este realizat, în principal, de Cancelaria de Stat, prin Registrul de Stat al Actelor Locale. După înregistrare, poate fi inițiat controlul de legalitate, iar dacă neregulile nu sunt remediate, cazul poate ajunge în instanță. Curtea de Conturi examinează actele doar în măsura în care acestea produc efecte financiare sau patrimoniale și nu are competența de a le anula, acest rol revenind instanțelor de judecată sau altor autorități abilitate.

Protecție legală, dar riscuri persistente

Deși legea prevede măsuri de protecție pentru avertizorii de integritate, riscurile nu dispar complet, mai ales la nivel local. „În practică, avertizorii se confruntă frecvent cu represalii subtile-izolare profesională, presiuni psihologice sau blocarea avansării în carieră”, atenționează Vitalie Moisei. Potrivit expertului, miza reală nu este doar existența cadrului legal, ci modul în care acesta este aplicat.

Un sprijin suplimentar pentru avertizori

Indiferent de instituția care analizează neregulile, angajații APL pot contribui direct la combaterea corupției. Un instrument creat special în acest scop este platforma Avertizori.transparency.md, care oferă avertizorilor de integritate un mediu sigur și confidențial pentru raportarea actelor de corupție, abuzurilor de putere sau neregulilor administrative.

Victoria Borodin 

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.