Ultimele articole
Jurnaliștii și cetățenii riscă să nu mai primească răspunsuri la solicitările de informații de interes public în termenul de 15 zile lucrătoare, așa cum prevede Legea privind accesul la informație, iar autoritățile să nu mai poată fi acționate în judecată pentru răspunderea tardivă sau pentru că nu au oferit nici un răspuns la solicitări.
Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).
De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.
Avertizorii de integritate – așa cum sunt numite persoanele care denunță fapte ilegale din interiorul unor instituții sau organizații – nu beneficiază de protecție eficientă din partea statului, astfel că aceștia nu sunt încurajați să scoată la iveală ilegalitățile. Experți și reprezentanți ai instituțiilor statului menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate au dezbătut acest subiect în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Avertizorul de integritate - un element esențial în lupta împotriva corupției”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul anticorupție MoldovaCurata.md.
Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).
Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au prezentat astăzi un „semafor” al Parlamentului ales la 24 februarie curent. Deputații au primit buline roșii, galbene sau verzi, în baza a patru criterii de integritate, unde bulina roșie înseamnă necorespundere criteriului, galbenă - corespundere parțială și verde - deputatul corespunde în mare parte criteriului de integritate. Cele patru criterii stabilite de ICPC sunt: 1. Integritatea în activitatea politică; 2. Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale; 3. Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid și 4. Cazier judiciar. „Semaforul integrității” a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de ICPC.