Tăcerea din cazărmi: De ce aleg unii militari să dezerteze
Anul 2026 a început sub semnul doliului în Armata Națională, fiind marcat de două decese raportate în doar două luni. Aceste tragedii, alături de cazurile recente de dezertare, readuc în atenție o problemă sensibilă privind evenimentele din interiorul unităților militare și eficiența reală a mecanismelor de raportare a neregulilor. Deși autoritățile susțin existența unor proceduri clare de sesizare, specialiștii avertizează că, în lipsa încrederii și a unei protecții reale, acestea riscă să rămână neutilizate, iar problemele - nespuse.
La începutul lunii februarie 2026, un soldat a dezertat dintr-o unitate militară din Chișinău, iar până în prezent motivele oficiale nu au fost comunicate. Totuși, arhivele instanțelor de judecată dezvăluie un tablou îngrijorător, unde tineri militari invocă în fața judecătorilor comportamente abuzive și umilitoare din partea colegilor sau chiar a superiorilor. Unii dintre aceștia au declarat că nu au depus plângeri deoarece nu știau că au acest drept. De exemplu, un tânăr încorporat în 2024 a afirmat în instanță că era ofensat constant în cazarmă, însă nu s-a adresat superiorilor pentru că nu cunoștea procedurile. Mărturii similare apar și în alte dosare, unde militarii vorbesc despre „bătaia de joc” la care au fost supuși și care i-a determinat, în cele din urmă, să părăsească unitățile.
Între proceduri pe hârtie și realitatea din unități
Colonelul Gheorghe Țurcanu, șef al Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării, menționează că ostașii sunt obligați să raporteze imediat orice incident, iar oficial, „toate cazurile sunt înregistrate și examinate, iar, dacă este necesar, sunt inițiate anchete de serviciu sau sesizate organele competente”.
Deși acesta susține că în sistemul militar există linii telefonice anticorupție și canale anonime de raportare, realitatea reflectată în instanțele de judecată indică o ruptură între legislație și practică.
La rândul său, Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, susține că „obligația instituției nu se oprește la existența unor proceduri pe hârtie. Ea include responsabilitatea de a se asigura că fiecare militar, încă din prima zi, cunoaște concret pașii de urmat și persoanele la care se poate adresa în mod confidențial”. El explică faptul că „în instituțiile ierarhice, cum este armata, frica de represalii joacă un rol major. Chiar dacă legea oferă protecție, militarii se tem de marginalizare, sancțiuni disciplinare sau de un tratament diferit din partea colegilor și superiorilor”, precizează Vadim Vieru. El mai adaugă: „Când sesizările se opresc pe linie ierarhică și nu sunt transparente, militarii ajung la concluzia că depunerea unei plângeri le-ar putea crea mai multe probleme decât soluții”.
Un raport al Avocatului Poporului din 2025 confirmă tensiunile în armată : între 1 iulie și 1 decembrie 2025, organele responsabile au înregistrat 28 de altercații, soldate cu leziuni corporale și traumatisme grave între militari.
„Vorbim despre o medie de aproape șase incidente violente pe lună – o frecvență care nu poate fi tratată drept un simplu accident”, specifică Vadim Vieru.
Standarde europene și prevenirea tragediilor
Tragediile din 2026, precum decesul militarului de la Florești din 20 ianuarie curent, care s-a împușcat cu arma din dotare și sinuciderea militarului aflat în serviciul de pază din 12 februarie, au dus la autosesizarea Avocatului Poporului, care a invocat bănuieli privind nefuncționarea mecanismelor de suport psihologic. În contextul apropierii de Uniunea Europeană, armonizarea practicilor interne cu standardele europene privind protecția avertizorilor de integritate devine o obligație asumată.
În opinia Liliei Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a Transparency International-Moldova, un simplu mesaj din partea militarilor către superiori sau către organele competente poate contribui la corectarea unor probleme care altfel ar rămâne ascunse și poate chiar salva vieți. Ea încurajează personalul militar să utilizeze platforma externă Avertizori.transparency.md pentru a raporta în siguranță abuzurile, suspiciunile de corupție sau alte nereguli din interior.
Victoria Borodin
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Consolidarea rolului avertizorilor de integritate în combaterea corupției (EWAC)”, finanțat de Expertise France și implementat de Transparency International în colaborare cu TI-Moldova, TI-Muntenegru și TI Macedonia de Nord. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a finanțatorului sau a organizațiilor partenere ale proiectului.
Stimați cititori,
Dacă dețineți informații relevante referitoare la subiectul de mai sus, vă rugăm să ni le comunicați completând formularul de mai jos. Echipa portalului Moldovacurata.md va analiza mesajele recepționate și, după caz, va actualiza conținutul materialului.
Notă. Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md garantează că toate datele personale ale expeditorilor vor fi protejate.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
