Bună guvernare la nivel local – cum sunt gestionate deșeurile și sursele de apă în cinci zone ale Moldovei

Gestionarea corectă a deșeurilor și menținerea în localități a unui mediu curat, cu protejarea surselor de apă și a altor arii naturale, sunt obligații ale administrațiilor locale, care se conduc în această activitate de lege și colaborează cu autoritățile centrale, responsabile de politicile de mediu. Totuși, în majoritatea zonelor Republicii Moldova există rampe de gunoi semi-legale, deșeurile nu se sortează corespunzător, iar îngrijirea surselor de apă – a râurilor mici și a izvoarelor – este neglijată. Cinci jurnaliști din zone diferite ale țării au identificat și abordat problemele ecologice din regiunea lor, încercând să obțină de la administrațiile locale răspunsuri și posibile soluții.

Răutul: din loc pitoresc a devenit problemă pentru localități

Râul Răut, un afluent al Nistrului, care traversează zeci de localități din zona de Nord, a ajuns extrem de colmatat și poluat pe unele porțiuni, încât a devenit o amenințare pentru localitățile din preajmă. Colmatarea este depunerea în albie a materialului solid, inclusiv deșeuri,  transportate de apă, care duce la reducerea albiei. Astfel, apa nu mai are pe unde să curgă, iar în cazul ploilor abundente, râul se poate revărsa și inunda localitățile alăturate. Deși procesul a putut fi observat de ani buni, abia în 2025 au început unele lucrări de curățare în zona Florești, iar la Bălți – abia se planifică.

Primăria Bălți anunță că are proiecte de reamenajare a Răutului pentru a-l readuce în peisajul urban, doar că acestea încă nu au fost expertizate de Administrația Națională „Apele Moldovei” și nici nu se știe când anume ar putea fi implementate. „Noi salutăm implicarea primăriilor și autorităților publice locale în identificarea fondurilor și scrierea proiectelor, dar recomandăm insistent ca absolut toate intervențiile să fie coordonate cu Administrația Națională «Apele Moldovei». Mai mult, recomandăm autorităților publice locale să nu admită construcții ilegale sau activități economice care sunt interzise prin lege în nemijlocita apropiere a râului”, a spus pentru TV Nord directorul Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Nicu Belitei. Echipa TV Nord s-a deplasat în localitățile raionului Florești, unde a început curățarea Răutului, a discutat cu locuitorii și cu primarul orașului Bălți, unde apa amenință clădirile, a căutat răspunsuri la Ministerul Mediului și a realizat un video documentar, care poate fi privit aici.

La Drochia dispar izvoarele

Satul Cotova, raionul Drochia, localitate care are un monument hidrologic – Izvorul Mare, se putea lăuda acum câțiva ani cu sute de izvoare. Unul dintre fermierii locali, care a urmărit situația de-a lungul anilor, susține că în total Cotova ar avea 129 de izvoare, dar că 30% dintre ele deja au secat.  „Izvorul Mare, dacă la început avea 36 de izvoare, acum izvorăsc doar 27, pe o suprafață de 500 de metri pătrați. Tendința micșorării apei în Cotova continuă, au secat foarte multe fântâni în ultimii ani”, a explicat Petru Flocosu, președintele Asociației fermierilor din sat, în discuție cu reportera portalului Observatorul de Nord, Ala Bugai.

Primăria Cotova supraveghează starea izvoarelor și susține că la izvoarerele rămase se fac periodic lucrări de întreținere, totuși dispariția apei nu poate fi oprită prin lucrări de reabilitare a izvoarelor. „Ca și întreg teritoriul Republicii Moldova, raionul Drochia se confruntă cu problema secării izvoarelor și a nivelului apei în fântâni. Pe teritoriul raionului sunt 3 râuri: Răut, Cubolta și Căinar. Aici Răutul are albia uscată și își reia cursul din localitatea Pelinia. Similar și râul Căinar, care își reia cursul din s. Cotova. Dispariția apei din  râurile date a influențat direct la scăderea nivelului apei în fântâni”, a explicat Haralambie Roșca, inspector principal la Inspecția pentru Protectia Mediului Drochia (IPM). Observatorul de Nord a obținut și explicația Ministerului Mediului a situației pe țară în ce privește sursele de apă. Întregul material poate fi citit aici.

La Basarabeasca autoritățile caută soluții pentru a opri fumegarea gunoiștii din oraș

În orașul Basarabeasca rampa pentru deșeuri menajere se află la mică distanță de casele oamenilor, de râul Cogâlnic și de frontiera cu Ucraina. Echipa BAS-TV, care a documentat subiectul, susține că locuitorii din preajmă depun periodic plângeri la Primărie cu solicitarea ca rampa să fie mutată, întrucât, mai ales vara, acolo au loc mici incendii, iar fumul degajat intoxică aerul în oraș. Ultimele audieri publice la subiect au avut loc în luna noiembrie 2025.

Totuși, primarul susține că tot ce se poate face acum este ca Primăria să cumpere un buldozer care să niveleze grămezile de gunoi și să intervină atunci când apar focare mocninde, întrucât orașul nu dispune de terenuri pe care să poat[ fi amenajată o nouă rampă. Primarul Piotr Pușcari a anunțat că procurarea buldozerului a fost deja planificată, urmând ca achiziția să fie făcută în luna decembrie 2025. Echipa BAS-TV a discutat la subiect cu o expertă în economie circulară și cu un medic despre riscurile colectării și depozitării haotice a gunoiului, dar și cu locitori ai orașului. Întregul material poate fi citit aici.

La Ungheni, deși se colectează separat, doar până la 15% din deșeuri se reciclează

Orașul Ungheni are un sistem de colectare separată și de reciclare a deșeurilor începând cu anul 2008. Atunci Consiliul Municipal Ungheni a încheiat un parteneriat public-privat cu grupul austriac AVE/Energie AG. Au fost instalate containere etichetate corespunzător: „hârtie”, „plastic” și „gunoi menajer”. Totuși, după 17 ani, doar 10%-15% din gunoiul colectat ajunge efectiv să fie reciclat, spune administratoarea companiei responsabile de colectare, Claudia Coniuhov. Ea susține că oamenii încă nu s-au obișnuit să sorteze cu adevărat deșeurile de aceea procentul de reciclare e atât de mic.

Situația s-ar putea schimba după 1 iulie 2028, când noua lege privind serviciul public de salubrizare va obliga fiecare persoană să colecteze deșeurile separat. O echipă a publicației periodice Unghiul a dezvoltat subiectul cu ajutorul unei activiste de mediu, unui inspector de mediu, cu locuitori ai orașului Ungheni și cu Ministerul Mediului. Materialul integral poate fi citit aici.

Deșeurile din activitatea agricolă: cum le gestionează trei fermieri din Telenești, Edineț și Florești

Nici în ce privește gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea agricolă nivelul de reciclare nu este mai mare. Potrivit Ministerului Mediului, doar în anul 2024, peste 600 de tone de ambalaje de pesticide au fost introduse pe piață. Numai 18% dintre acestea au fost returnate pentru reciclare. Portalul Agromedia a colectat istoriile a trei producători agricoli din diferite zone ale țării, care aplică soluții sănătoase în gestionarea ambalajele de pesticide, dejecțiilor animale și resturilor vegetale.

„Toate flacoanele, canistrele, sacii, tot ce ține de produse fitosanitare, le adunăm separat. Prima regulă e să le spălăm bine, de trei ori. Apa de clătire o folosim în soluțiile de stropire pentru a nu contamina solul. Ulterior, scoatem etichetele, rupem foliile, scoatem capacele, găurim recipientele – sunt cerințe stricte. Într-un an, adunăm cam 4 metri cubi de ambalaje de la produse fitosanitare. E muncă, a trebuit să instruim personalul, dar dacă vrei să fii corect, o faci. Avem încăperi speciale, unde punem plasticul separat, cartonul separat. Le-am colectat mai bine de 3-4 ani. Dar apoi am început să colaborăm cu o companie care le colectează”, le-a spus pomicultorul din Telenești Nicu Pascal reporterilor de la Agromedia.

Jurnaliștii au mai discutat la subiect cu Ana Pancrat din Edineț, care gestionează o fermă considerată model de digitlizare în zootehnie, și cu Ion Borcilă, agricultor din Florești. Materialul integral, care include și planurile Ministerului Agriculturii referitoare la gestionarea deșeurilor agricole, poate fi citit aici.

Viorica ZAHARIA

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.