Profil de integritate: Ion Chicu

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații generale

Ion Chicu (53 de ani) a fost ales deputat din partea blocului politic „Alternativa”, format din Partidul „Mișcarea Alternativă Națională”, condus de primarul mun. Chișinău, Ion Ceban, Partidul Acțiunii Colective „Congresul Civic”, condus de Mark Tkaciuk, și o echipă în frunte cu Alexandru Stoianoglo, fost deputat, fost procuror general și fost candidat susținut de Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.

Ion Chicu este o figură veche în politica din R. Moldova, de-a lungul anilor făcând parte din echipe susținute de diverse partide. A debutat în anul 1998, când a candidat la alegerile parlamentare pe lista Partidului Reformei, transformat ulterior în Partidul Liberal, condus în prezent de Mihai Ghimpu. 

Începând cu anul 2005, a fost șef al Departamentului Reforme Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, activând în echipa lui Igor Dodon, care ocupa atunci funcția de viceministru în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev. Ulterior, Ion Chicu a fost, timp de câteva luni, consilier al prim-viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi. Între 2006 și 2008, a fost viceministru al Finanțelor, iar ulterior, până în septembrie 2009 - consilier al prim-ministrei comuniste Zianaida Greceanîi.

După o pauză de nouă ani, timp în care a fost consultant în diverse proiecte, Ion Chicu a revenit în politică și în funcții publice în 2018, fiind numit secretar general de stat la Ministerul Finanțelor, într-un guvern controlat de Partidul Democrat din Moldova (PDM), formațiune condusă în acea perioadă de Vladimir Plahotniuc.

După câteva luni în funcția de secretar de stat, în decembrie 2018, Ion Chicu a fost promovat în funcția de ministru al Finanțelor, funcție pe care a ocupat-o până în iunie 2019, când PDM a pierdut puterea. Peste câteva zile, în iulie 2019, Chicu a devenit consilier al președintelui Igor Dodon. În noiembrie același an, după căderea guvernului condus de Maia Sandu, Ion Chicu a devenit prim-ministru, propus de Igor Dodon și votat de deputații Partidului Socialiștilor și cei ai Partidului Democrat, rămași între timp fără liderul lor, Vladimir Plahotniuc, care fugise din R. Moldova imediat ce a pierdut puterea, în iunie 2019.

La 23 decembrie 2020, după ce Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu, Ion Chicu a anunțat demisia guvernului pe care îl conducea. În primăvara anului următor, 2021, Chicu a lansat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), din care făceau parte mai mulți foști membri ai guvernului său. 

La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, PDCM a acumulat doar 0,43% din voturi și nu a reușit să intre în Parlament. Ion Chicu a fost candidatul formațiunii sale și la alegerile prezidențialele din octombrie 2024, acumulând 2,06%. Atunci el a cerut anularea rezultatelor scrutinului, acuzând Comisia Electorală Centrală că nu a reușit să asigure desfășurarea unor alegeri „libere și corecte”, iar rezultatul scrutinului, potrivit lui, a fost viciat. Chicu nu a avut câștig de cauză, iar rezultatele alegerilor au fost validate.

Pe 31 ianuarie 2025, Ion Chicu, alături de Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk, au anunțat lansarea Blocului Politic „Alternativa”. Chicu a fost al treilea pe lista de candidați depusă de Blocul „Alternativa” la Comisia Electorală Centrală pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie și a obținut, în premieră pentru el, un loc în Parlament.

În Parlamentul de legislatura a XII-a, Ion Chicu este membru al Comisiei pentru politică externă.

Integritatea în activitatea politică

Ion Chicu este președinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Deși, în cariera sa, nu a trecut dintr-un partid în altul în calitate de membru, Ion Chicu a făcut parte din guverne susținute de diverse partide. A beneficiat, pe rând, de sprijinul Partidului Reformei, Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, Partidului Democrat, Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Blocului Electoral „Alternativa”.

În iunie 2019, când Partidul Democrat din Moldova și Vladimir Plahotniuc refuzau să predea puterea noii majorități parlamentare formate de Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, Ion Chicu, care deținea atunci funcția de ministru al Finanțelor, s-a aflat pe scena unui eveniment organizat de PDM în PMAN. Manifestația din 9 iunie s-a încheiat cu aruncarea unor curcani peste gardul Președinției, cerându-se, astfel, demisia lui Igor Dodon din funcția de președinte. 

În octombrie 2023, când nu avea nici o funcție publică, fiind doar lider de partid, întrebat despre candidații formațiunii sale la alegerile locale, Ion Chicu i-a numit pe jurnaliștii de la Ziarul de Gardă „escortese mediatice”, iar instituția de presă – „bordel mediatic”. Mai multe organizații de media au condamnat atunci limbajul politicianului Chicu.

În cel puțin un caz, platforma de fact checking StopFals.md a constatat că Ion Chicu a făcut afirmații care nu corespund adevărului. Într-o emisiune din 4 aprilie 2024 de la Radio Sputnik, el a spus, cu referire la guvernare: „Niciun primar care nu e de la partidul lor nu primește vreo finanțare”. Verificatorii de fapte au arătat, folosind date statistice, că finanțările din proiectul „Satul European Express”, din proiectul de reconstrucție a creșelor, din Fondul Ecologic Național, precum și din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost repartizate, în proporție mare, și altor primari.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, depusă la 11 noiembrie 2025, odată cu accederea în Parlament, Ion Chicu a avut, pe parcursul anului 2024, venituri salariale de 80 de mii de lei de la PDCM și 41,9 mii lei de la Cahulpan SA, o societate cu sediul la Cahul, cu activități în domeniul panificației, patiseriei, cofetăriei, berii și băuturilor nealcoolice. Soția sa a încasat un salariu de 269,4 mii lei de la Imunotehnomed SRL, care, potrivit informațiilor de pe site-ul său, activează în domeniul distribuției, instalării și întreținerii echipamentelor medicale. Ion Chicu declară și o donație, în valoare de 150 de mii lei.

La capitolul bunuri imobile, fostul premier declară o vilă cu suprafața de 77,9 m. p. și o valoare de piață de 776,6 mii lei, un apartament de 59,9 m. p. și o valoare de piață de 798,8 mii lei, precum și o casă dobândită în 1994 prin moștenire, cu o valoare declarată de 3 872 lei. Potrivit unei investigații din 2019 a Ziarului de Gardă, vila declarată de Ion Chicu se află într-o întovărășire pomicolă din Durlești și este, de fapt, o casă de tip duplex pe care familia Chicu o împarte cu familia surorii lui Ion Chicu. În imediata apropiere a casei, Ion Chicu deține un teren de 6 ari, cu o valoare de piață de 250 de mii lei.

Potrivit declarației pe 2024, familia lui Ion Chicu deține un autoturism electric Audi Q2L E-Tron, produs în 2020 și procurat în 2023 cu 430 de mii de lei. Ion Chicu declară că, în 2020, a contractat de la Moldindconbank un împrumut de 690 de mii de lei, scadent în 2040. Un alt împrumut, de 150 de mii de lei, a fost luat în 2022 de la o persoană fizică și are drept dată de scadență anul 2026.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În mai 2020, ca urmare a unei declarații a eurodeputatului român Siegfried Mureșan, care spunea că „Guvernul Republicii Moldova eșuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eșuat și în implementarea reformelor”, Ion Chicu, fiind în acel moment prim-ministru, a scris pe Facebook: „Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu «patronajul» peste noi... Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de «adus mingi» buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa”.

Într-o reacție imediată, Ministerul Afacerilor Externe al României a catalogat afirmațiile lui Chicu „complet inacceptabile”. Și PDM, partid care-l votase pe Chicu în funcția de prim-ministru, s-a disociat de declarațiile acestuia. Câteva zile mai târziu, în urma unei întrevederi cu ambasadorul României la Chișinău, Chicu a declarat că „a reiterat gratitudinea pe care o are R. Moldova față de poporul român pentru suportul oferit pe parcursul pandemiei Covid-19” și că și-a exprimat regretul că mesajul său de pe Facebook „în mod absolut neîntemeiat și eronat a fost catalogat drept denigrator în adresa României”.

Totuși, pe 30 decembrie 2020, cu o zi înainte să plece de la guvern în urma demisiei, Ion Chicu a avut o nouă ieșire la adresa României, acuzând-o de „imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova”. Totodată, Chicu a declarat că vizita președintelui român Klaus Iohannis, care avusese loc pe 27 decembrie, a fost „una politică și fără conținut”.

Numele lui Ion Chicu a fost cap de afiș în presă și în august 2020, când jurnaliștii de la proiectul media „Cu Sens” au dezvăluit că unul dintre fiii săi s-a căsătorit, făcând nunta la o vinărie, deși Guvernul condus de însuși Ion Chicu interzisese ceremoniile, fiind declarată stare de urgență cauzată de pandemia de Covid-19. Ulterior, Ion Chicu a declarat că nu a fost o nuntă, ci „o masă de sărbătoare”, la care a participat un cerc restrâns de persoane.

La începutul lunii decembrie 2025, proaspătul deputat Ion Chicu a propus ca angajații instituțiilor media și ai ONG-urilor care au beneficiat de finanțare din bugetul de stat sau din granturi externe, precum și persoanele plătite în cadrul proiectelor de asistență externă gestionate de stat, să devină subiecți ai declarării averii și intereselor personale. Pentru ca proiectul propus de Ion Chicu să devină lege însă, are nevoie de votul majorității parlamentare.

Cazier judiciar

În iulie 2020, Maia Sandu, în acel moment președintă PAS, l-a chemat în judecată pe Ion Chicu, cerându-i dezmințirea mai multor informații publicate de acesta pe Facebook. Sandu susținea că premierul Ion Chicu i-a adus acuzații false, precum că pe timpul Guvernului condus de ea (iunie - noiembrie 2029) a fost reeșalonată datoria pe care compania gestionară a aeroportului, „Avia Invest”, afiliată lui Ilan Șor, o avea față de stat. Chicu mai afirmase că în 2013 Maia Sandu ar fi votat pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, dar și pentru garanțiile de stat după furtul miliardului. După trei ani de examinare, prima instanță a respins cererea Maiei Sandu, iar ulterior și Curtea de Apel Chișinău a emis o încheiere prin care nu a dat curs cererii de apel depusă de avocatul Maiei Sandu.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.