Profil de integritate: Sergiu Stefanco

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații generale

Sergiu Stefanco este deputat din partea Partidului „Democrația Acasă” (PPDA). Este vicepreședintele formațiunii și vicepreședintele fracțiunii parlamentare a partidului condus de Vasile Costiuc. Născut la 1 decembrie 1982, Stefanco este militar de profesie, dar a devenit cunoscut în spațiul public datorită afacerii din agricultură, fiind unul dintre liderii protestelor organizate în ultimii ani de către fermieri.

Originar din s. Ucraina, r. Căușeni, Sergiu Stefanco a studiat la școala medie din sat, apoi a absolvit Colegiul Militar „Alexandru cel Bun” din Chișinău și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la facultatea management. Conform informațiilor din CV-ul său, în perioada 2006-2008 a absolvit mai multe cursuri în România și SUA.

Conform acelorași informații, cariera profesională și-a început-o în 2003, fiind, pentru o lună și jumătate, comandant de pluton la Batalionul 300 Infanterie Motorizată „Sfântul Andrei” din Galați, România. În 2005, la fel timp de o lună și jumătate, a fost comandant de pluton-auto la baza de instruire „Sfântul Gheorghe” din Caracal, România. În perioada 2006-2008 a lucrat la Batalionul cu Destinație Specială „Fulger” din R. Moldova, fiind comandant de grupă cu destinație specială, „interimar comandant companie destinație specială și locțiitor comandant companie destinație specială”.

A lucrat în Irak în două perioade: 2008-2010 și 2012-2015, fiind angajat  în calitate de specialist logistică și coordonator manager procurări al companiei „Casco Petroleum Middle East”, afiliată omului de afaceri Anatol Stati. În perioada 2010-2011, pentru circa trei luni, a fost „gardă de securitate” la Ambasada SUA, iar ulterior, pentru aproape un an, a fost angajat la compania „Pukoven” SRL.

Datele din CV-ul său arată că Sergiu Stefanco este fondator și administrator la Gospodăria Țărănească „Stefanco Sergiu Sergiu” din s. Ucrainca din august 2010, având drept responsabilități organizarea și dezvoltarea fermei de ovine și organizarea și implementarea tehnologiilor performante la culturile de câmp.

Integritatea în activitatea politică

Sergiu Stefanco este vicepreședintele Partidului „Democrația Acasă”, membru și vicepreședinte al fracțiunii acestui partid în Parlament. El a acces în Legislativ de pe locul 2 pe lista PPDA. În ultimii ani, în calitate de reprezentant al Asociației „Forța Fermierilor”, s-a remarcat în spațiul public ca fiind unul dintre liderii protestelor organizate de agricultori cu diferite ocazii, nemulțumiți de acțiunile sau inacțiunile Guvernului.

Stefanco este consilier raional la Căușeni și consilier local în s. Ucrainca din partea PPDA. A candidat pe listele partidului condus de Vasile Costiuc și la alegerile parlamentare din 2021, fiind pe locul șase, dar formațiunea nu a trecut pragul electoral.
 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Sergiu Stefanco a indicat în declarația de avere și interese pentru anul 2024, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) în campania electorală, dar și în declarația anuală depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în calitate de consilier, venituri de 5 750 de lei (480 de lei lunar), care provin din indemnizațiile primite de la Consiliul raional Căușeni și Consiliul local Ucrainca, și zero venituri din salariul de la GT „Stefanco Sergiu”, unde figurează în calitate de administrator. Stefanco nu declară niciun cont bancar.

El mai indică un apartament de 61,9 m.p., dobândit în 2014, care ar valora 200 de mii de lei, și circa 47 ha de terenuri agricole cumpărate între anii 2009-2015, care ar valora circa un milion de lei.

Într-o declarație pentru ZdG în septembrie 2025, Sergiu Stefanco a precizat că nu a indicat în declarația de avere pentru 2024 salariul soției, care ar primi „20 de mii de lei lunar”.

Ulterior, într-un live pe pagina sa de facebook din 5 noiembrie 2025, din biroul său de parlamentar, Sergiu Stefanco a vorbit despre veniturile familiei sale și impozitele plătite. El a menționat că „statutul gospodăriilor țărănești nu permite angajarea și salarizarea fondatorului” și că acestea achită mai multe impozite și dobânzi la bancă.

În acel video, Sergiu Stefanco a mai menționat că întreprinderea sa gestionează circa 1200 de hectare de terenuri agricole, cele mai multe fiind luate în arendă. „Ca să răspund încă o dată la societate din ce bani trăiesc. Eu am avut activități în afara țării. Am lucrat peste hotare ca mulți alți fermieri, ca mulți alți cetățeni am venit cu bani acasă, i-am investit absolut toți în agricultură și din asta trăiesc”, a argumentat el, insistând că „este absolut totul transparent”, iar „familia știe din ce surse crește, colegii știu din ce surse trăiesc, toți absolut”.

În același video, Stefanco s-a plâns „că trăiește familia mea la limita sărăciei, da, eu sunt de acord, și ăsta e regretul meu cel mai mare că am venit aici în țară înapoi cu bani din străinătate, cu toate că aveam ocazia să trăiesc în străinătate… și ați făcut voi ăștia care ați guvernat toți anii ăștia, m-ați făcut pe mine, unul care mă simțeam bine acolo în agricultură, să vin aici în Parlamentul R. Moldova. Păcat. Nu ai cum să le explici. Nu ai cum să-i explici unui sătul că celălalt este flămând. N-ai cum”.

El a făcut o trecere în revistă a impozitelor pe care le achită, precizând că „am plătit și plătesc destule impozite. Îmi iese pe ochi”. Stefanco a admis că gospodăria țărănească a beneficiat și de subvenții de la stat, doar că a punctat că suma este infimă: „în total, 1,876 milioane de lei pentru 7 ani. Dacă scoatem dobânda bancară, mai ales în 2022, seceta, acciza la motorină, rămânem cu un milion subvenție de la stat”.

Deși în 2025 se plânge că familia sa trăiește „la limita sărăciei”, în 2022, într-un clip video publicat pe site-ul AgroTV.md se relata despre „istoria de succes a lui Sergiu Stefanco”. El povestea atunci că „a început practic de la zero”: „Inițial am prelucrat vreo 20 și ceva de hectare ale familiei, mai arendam puțin, dar situația ne-a impus, încet-încet și iată ne-am trezit că avem mai multe terenuri și avem nevoie și de tehnică deja”. În clipul video Stefanco vorbea despre colaborarea cu o companie de la care a procurat câteva tractoare, pe care le lăuda.

În 2023, portalul Agora publica istoria lui Sergiu Stefanco, în care menționa că acesta a revenit în R. Moldova după mai mulți ani în care a muncit în Irak la o companie petrolieră. „Îndrăgostit de pământul natal, Sergiu a lansat o afacere în domeniul oieritului și agriculturii, punând astfel temelia unei vieți în satul de baștină Ucrainca, din raionul Căușeni”, nota sursa citată.
 

În materialul video, Stefanco vorbea despre afacerea familiei. „Afacerea noastră practic a pornit în 2008, cumnatul Andrei venise din Rusia, avea agonisită o sumă simbolică de bani, eu aveam la fel niște bani. Am început a procura oi. Practic, pe acest loc, cândva, maică-mea punea cartofi, ceapă… Noi am construit totul de la zero. Avem o turmă de 300 de oi. În ultimii 10 ani aducem, la fiecare doi ani, berbeci de rasă. Practic noi obținem rasa noastră autohtonă prin aducerea berbecilor de rasă. Mai este de lucru, dar totuși, rezultatele sunt și se văd. Dacă noi comparăm anul 2010 când mulgeam o medie de 200-300 de mililitri de la oaie, noi acum am ajuns la media de un litru și jumătate pe zi de la oaie. Este o creștere foarte bună. Tradițiile și obiceiurile sunt oieritul. Neam din neamul nostru au crescut oi, iar noi, ramura asta, practic la moment este distrusă. Trebuie de investit în această ramură.

Pe lângă aceste oițe, noi mai deținem, împreună cu o altă gospodărie țărănească o suprafață de o mie de hectare de teren arabil și-l prelucrăm. Aceste două gospodării au 10 angajați, plus eu cu Andrei și mama, deci toți membrii familiei. Practic, noi în sat aici, 13 familii au salariu anul împrejur, bun-rău, ne străduim să fie la timp, ne străduim ca salariul să acopere necesitățile familiei fiecărui angajat pentru că un angajat să fie motivat, trebuie să-i dai salarii decente”, declara Stefanco în 2023.

Totodată, el îndemna oamenii din diasporă să revină în R. Moldova. „Acasă lipsesc oamenii și rudele. Am frate în Canada, cumnat în Canada. Am practic frați, surori, cumnați, cumnate plecați toți peste hotare care au plecat nu din plăcerea că acolo au găsit ceva mai bun. Ei toți au vrut să rămână acasă, dar totuși, lucrurile nu merg așa cum ar trebui să meargă la noi în țară. Eu cred că se poate izbuti și acasă. Se poate izbuti și acasă pentru că în altă parte eu cred că-i mai dificil. Da, se fac bani, dar acasă tu ești stăpân, în primul rând. Tu ești stăpân pe tine însuți și tu poți să-ți ceri drepturile tale. Și dacă ar veni mai multă lume acasă, ar investi, ar munci, ar consolida forțele, ar apăsa și pe cei care sunt factori de decizie în acest stat, lucrurile cred că s-ar schimba. (...) Aș sugera celor plecați peste hotare totuși să găsească acel moment când trebuie să decidă că trebuie să revină acasă. Ce am moștenit de la bunicii noștri, de la părinții noștri, trebuie să valorificăm și să dezvoltăm și să lăsăm ceva copiilor noștri. Banii n-o să ajute copiii noștri. Educația, munca, tradițiile, obiceiurilor, asta e mai valoros decât toți banii pe care-i faceți în străinătate”, argumenta Sergiu Stefanco.

În iulie 2019, pe pagina Delegației UE se menționat că „Sergiu și Zinaida Stefanco alături de cumnatul lor (...) au obținut un grant în valoare de 13,5 mii de euro pentru a importa din Bulgaria un aparat răcitor de lapte, un pasteurizator și o masă cu prese pentru extragerea brânzei”. Tot în acea perioadă, Zinaida, soția lui Sergiu Stefanco, povestea cum a început afacerea din agricultură după ce, la nuntă, au primit cadou de la tatăl ei câteva mioare. „Înainte de asta am mai încercat să deschidem o afacere cu o fermă de iepuri, dar nu ne-a reușit. Nu credeam să dureze prea mult nici entuziasmul cu stâna de oi, căci este o ramură pe cale de dispariție. Dar, treptat, am dezvoltat-o, iar entuziasmul lui Sergiu mi s-a transmis și mie”, explica Zinaida.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Sergiu Stefanco nu a exercitat funcții publice.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Datele de pe portalul instanțelor de judecată arată că Gospodăria Țărănească „Stefanco Sergiu Sergiu” are un litigiu privind „încasarea datoriei” cu firma „Eurotop-Plus” , următoarea ședință fiind programată pentru 20 noiembrie 2025.

În 2024 și 2025, compania „Imexagro” cerea, în instanță, intentarea procedurii de insolvabilitate a Gospodăriei Țărănești „Stefanco Sergiu Sergiu”, dar cererea a fost restituită în ianuarie 2025.

În 2022, Judecătoria Căușeni admitea o cerere de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Institutul de Tehnică Agricola „Mecagro” cu privire la încasarea unei datorii de 2,7 milioane de lei care data din 2018 de la Gospodăria Țărănească a lui Sergiu Stefanco. Într-un alt litigiu, în aprilie 2025, Judecătoria Căușeni a obligat Gospodăria Țărănească a lui Sergiu Stefanco să achite o datorie de 10,8 mii de lei.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.