Profil de integritate: Veronica Roșca

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale

Veronica Roșca (43 de ani) a acces în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind la al treilea mandat consecutiv. Potrivit CV-ului său, deputata este licențiată în Științe Politice, cu specializarea politologie, și a absolvit un program de master în același domeniu la Universitatea de Stat din Moldova. De asemenea, deține o licență în drept obținută la aceeași instituție, precum și un atestat de mediator, eliberat de Institutul Național al Justiției. În 2013, Roșca și-a început studiile doctorale la USM, cu specializare în drept constituțional.

Din 2004, Veronica Roșca a activat ca lector universitar în cadrul Departamentului de Științe Socio-Umane al Universității Tehnice a Moldovei și este autoarea a zeci de publicații academice.

Integritatea în activitatea politică

Veronica Roșca și-a început parcursul politic în 2016, atunci când a devenit membră a Biroului Național al PAS. La scrutinul parlamentar din 2019, a obținut primul mandat de deputată, fiind aleasă pe lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. În 2020, Roșca a fost desemnată vicepreședintă a PAS, iar la alegerile parlamentare anticipate din 2021 a candidat și a obținut un nou mandat în Legislativ.  Atât în legislatura precedentă, cât și în cea actuală, Veronica Roșca deține funcția de vicepreședintă a fracțiunii parlamentare PAS.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, pe parcursul anului 2024, Veronica Roșca a avut un venit salarial de aproximativ 235 de mii de lei, precum și venituri cumulative de circa 331 de mii de lei din indemnizații, compensații și diurne aferente activității parlamentare.

Soțul deputatei a avut un salariu cumulativ de aproximativ 575 de mii de lei de la BC Eximbank SA, BCR Chișinău SA și Iello IT SRL, la care se adaugă circa 23 de mii de lei sub formă de alocații pentru copii de la statul român. Totodată, familia a mai avut venituri de circa nouă mii de lei sub formă de dobânzi din contul depunerilor financiare de la mai multe instituții financiare din țară.

Deputata declară un apartament cu o suprafață de 97,8 m. p., obținut în 2012 printr-un contract de investiții. Roșca menționează că a achiziționat imobilul cu aproximativ 619 mii de lei, în timp ce valoarea de piață indicată este de 1,3 milioane de lei. Diferența este justificată prin ceea ce ea descrie drept o „investiție personală”.

Familia mai deține un autoturism de model Dacia Logan, fabricat în 2006 și achiziționat în 2014 cu 20 de mii de lei, precum și un Hyundai IX35, fabricat în 2013 și cumpărat în 2018 cu 190 de mii de lei. Deputata declară cote-părți moștenite în patru terenuri agricole, precum și un teren agricol cumpărat în 2023 cu 11 mii de euro, echivalentul a 217 mii de lei.

Veronica Roșca mai indică economii de aproximativ 200 de mii de lei, păstrate într-un cont curent la o instituție financiară din țară. Totodată, la capitolul datorii, deputata menționează că soțul ei a contractat în 2012 un credit în valoare de 650 de mii de lei, cu o rată a dobânzii de 8,8%, scadent în anul 2032.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Pe parcursul celor patru ani de mandat, Veronica Roșca a deținut funcția de președintă a Comisiei juridice, pentru numiri și imunități. Ea figurează ca autoare și coautoare a 117 proiecte de lege și a absentat la 10 dintre cele 161 de ședințe plenare ale Parlamentului.

La 17 iulie 2025, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova (AJM) și-a exprimat îngrijorarea și a criticat excluderea din procesul decizional, după ce Parlamentul a votat un proiect de lege care aducea modificări Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, la o zi după înregistrarea amendamentelor propuse de Veronica Roșca.

Atunci, Asociația a atenționat asupra amendamentului propus de deputată prin care a fost exclusă teza potrivit căreia președintele CSM „nu poate fi reales” și totodată a eliminat competența Adunării Generale a Judecătorilor de a ridica mandatele membrilor judecători din CSM. În context, AJM a precizat că modificările operate într-un termen atât de scurt și fără o consultare reală contravin principiilor transparenței decizionale prevăzute de lege și ignoră bunele practici în materie de consultare a părților interesate. Totodată, se arată că adoptarea modificărilor în lipsa unui dialog instituțional autentic aduce atingere principiilor constituționale ale separației puterilor în stat și subminează independența puterii judecătorești. Solicitată de Moldova Curată, deputat a ezitat să comenteze acest caz.

În prezent, Roșca continuă să conducă Comisia juridică, pentru numiri și imunități. Totodată, la fel ca în legislatura precedentă, Veronica Roșca este șefa delegației R. Moldova la Adunarea Parlamentară a OSCE.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale deputatei.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.