Profil de integritate: Virgiliu Pâslariuc

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații generale

Virgiliul Pâslariuc (56 de ani) este istoric și deputat la al treilea mandat în Parlamentul R. Moldova din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Este doctor în istorie, titlu pe care l-a obținut în 2002 la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu lucrarea „Raporturile marii boierimi cu domnia în Ţara Moldovei în secolul al XVI-lea”. La aceeași universitate și-a luat și licența, în 1995. Din 1996 până în prezent predă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, fiind conferențiar universitar din 2004. A făcut studii de post-doctorat la  la Universitatea din Bologna, Italia (2008-2009). 

Pâslariuc este autor al peste 50 de lucrări științifice (monografii, studii, articole) și didactice (manuale școlare, cursuri universitare etc.). Este și autor de manuale la disciplina „Istoria românilor” și „Istoria universală”, editate în perioada 2001-2014.

Integritatea în activitatea politică

Virgiliu Pâslariuc a devenit membru al PAS în 2016. Este unul dintre cei 13 vicepreședinți ai formațiunii, fiind ales în această funcție în 2022.

În 2019, la alegerile parlamentare din februarie, a candidat pe lista comună a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma „Demnitate și Adevăr” (DA), pe locul 23 în listă. Nu a reușit să prindă un loc în Legislativ, dar ajunge deputat în decembrie 2019, după decesul lui Serghei Cataranciuc, deputat al Platformei DA. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 candidează al 16-lea pe lista PAS și accede în Parlament. Al treilea mandat îl obține după alegerile parlamentare din septembrie 2025, fiind al 31-lea pe lista PAS. A donat 10 mii de lei pentru PAS în această campanie electorală. Este vicepreședinte al Comisie parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Virgiliu Pâslariuc declară pentru 2024 venituri din salariul de la Parlament, în valoare de 231 de mii de lei, la care se adaugă 164 de mii de lei din indemnizații. De asemenea, a obținut 79 de mii de lei din salariul de la Universitatea de Stat, unde are activitate didactică. 

Soția sa, Ala Pâslariuc, a obținut în 2024 un venit de 454 de mii de lei, în calitate de angajată la Ministerul Educației și Cercetării. Din 2021 până în 2023, ea fost șefă adjunctă a Direcției de comunicare a Biroului Național de Statistică. 

Virgiliul Pâslariuc declară un apartament de 39 de metri pătrați, obținut în 2007, în valoare de 203 mii lei și un alt apartament cu suprafața de 68 de metri pătrați, deținut în proporție de 2/3 (o treime obținută în 1994 și o treime – în 2015), în valoare de 128 de mii de lei. Pâslariuc a declarat pentru CU SENS că apartamentul cu trei camere aparține părinților săi și că el avea o parte, iar ulterior a moștenit partea tatălui său, după decesul acestuia. Deputatul nu declară niciun automobil și niciun cont bancar. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În cel de-al doilea său mandat de deputat, Virgiliu Pâslariuc nu a avut o activitate foarte intensă, potrivit unei cercetări a platformei De Facto, care monitorizează activitatea politicienilor aleși și care l-a situat pe locul 73 din cei 101 deputați ai legislaturii a XI-a, reieșind din inițiativele promovate și acțiunile întreprinse. 

În mandatul său anterior a fost antrenat în dezbateri publice despre retrocedarea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău către Mitropolia Basarabiei, fiind unul dintre semnatarii proiectului de lege care prevedea acest lucru. 

Pâslariuc, împreună cu Mihail Popșoi și Dan Perciun, a depus o sesizare la Curtea Constituțională în decembrie 2020, în care se sublinia că Parlamentul se poate autodizolva. Curtea a luat o decizie de inadmisibilitate, argumentând că „potrivit prevederilor constituționale, atribuția dizolvării Parlamentului îi revine exclusiv Președintelui republicii”. Sesizarea a fost depusă în contextul în care prim-ministrul de atunci, Ion Chicu, își prezentase demisia la 23 decembrie 2020.  

Împreună cu Sergiu Litvinenco, Virgiliu Pâslariuc a depus o sesizare la Procuratura Generală, în aprilie 2021, în legătură cu deciziile pe care le-a luat Parlamentul în raport cu Curtea Constituțională. Aceștia au solicitat începerea urmării penale pe faptul uzurpării puterii în stat de către „grupul criminal organizat și condus de cetățeanul Igor Dodon, dar și pe faptul săvârșirii de către cetățeanul Lupașcu Boris a infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal «Uzurparea de calități oficiale», și anume a celei de judecător la Curtea Constituțională”. S-a întâmplat după ce la propunerea socialiștilor, majoritatea parlamentară formată din PSRM – ȘOR a aprobat la 23 aprilie o hotărâre cu privire la anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea Domnicăi Manole la Curtea Constituțională. Ulterior, la fel la propunerea socialiștilor, fostul șef de secție din cadrul Procuraturii Generale (PG), Boris Lupașcu, a fost numit judecător la Curtea Constituțională. Procuratura Generală a refuzat începerea urmăririi penale. 

Cazier judiciar

În iulie 2018, Virgiliu Pâslariuc a fost acționat în judecată de către Ion Ceban, pe atunci consilier municipal în Chișinău, din partea Partidului Socialiștilor. Motivul a fost o declarație făcută de Pâslariuc, potrivit căruia Ion Ceban este „omul pe care mizează acele grupuri oligarhice, binomul Plahotniuc-Dodon” și „parașuta de rezervă a guvernării în aceste alegeri”. Ca urmare, în ianuarie 2019, Virgiliu Pâslariuc este obligat printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău să dezmintă declarația făcută, constatată de instanță ca fiind defăimătoare la adresa lui Ion Ceban. Pâslariuc a mai fost obligat să-i plătească lui Ceban un leu cu titlu de prejudiciu moral. 

În octombrie 2019, Curtea de Apel Chișinău casează hotărârea Judecătoriei Chișinău, ca urmare a tranzacției de împăcare a celor doi și după ce Pâslariuc a recunoscut că declarțiile făcute „sunt cu caracter electoral și nu a avut scopul de a atenta la onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Ion Ceban, iar acesta a spus că nu are pretenții de ordin material și moral față de Virgiliu Pâslariuc.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.