Dubii de favoritism la Ministerul Culturii. Un tânăr consilier, contractat de la vârsta de 18 ani, ridică un salariu de 300 000 de lei pe an, având doar studii liceale

Vicepreședintele Organizației de tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Bogdan Zgherea, în vârstă de 21 de ani, lucrează la Ministerul Culturii, fără să aibă vreo diplomă de licență și ridică în prezent un salariu brut de 300 000 de lei pe an. Zgherea a intrat în serviciu la Minister în 2023, când avea 18 ani și era student în primul an. El este remunerat prin intermediul contractelor de prestări de servicii, acordate fără licitație. Timp de un an, august 2024 – august 2025, când avea 19 ani, a fost avansat la funcția publică de consilier în cabinetul ministrului Culturii Sergiu Prodan, însă, după ce „a fost informat el personal și ministrul Culturii că există o problemă cu angajarea sa – și anume că încă nu a finalizat studiile de licență”, a trecut din nou pe contracte de prestări servicii. Ministerul Culturii neagă că angajarea lui Zgherea are legătură cu funcția lui deținută în partid, iar Procuratura Anticorupție a verificat situația în decembrie 2025 sub aspect de „pretinse acțiuni ilegale, manifestate prin excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, însă nu a găsit elemente de infracțiune. Unii experți anticorupție admit că acest caz poate fi tratat ca favoritism, ceea ce constituie o contravenție.

Asistent de deputat când era elev

Bogdan Zgherea și-a susținut bacalaureatul la Colegiul Național de Comerț al ASEM în anul 2023. În același an a devenit membru al PAS și face parte din Organizația de tineret a formațiunii. În perioada aprilie – august 2023, a exercitat funcția de asistent al deputatei Ana Calinici. Atunci avea 17 ani (a împlinit 18 ani la sfârșitul lunii aprilie) și era în clasa a XII-a. Întrebată cum l-a selectat pe elevul Bogdan Zgherea să-i fie asistent, Ana Calinici ne-a răspuns că la bază au stat „competențele și abilitățile deținute de acesta, necesare pentru îndeplinirea unor sarcini tehnice de complexitate redusă”. Deputata ne-a mai informat că l-a remunerat cu 6 000 de lei lunar, sumă confirmată de Zgherea.

Contracte de valoare mică, oferite fără concurs de achiziții publice

În septembrie 2023, Ana Calinici a fost numită secretar de stat al Guvernului condus de Dorin Recean și a plecat din Parlament, iar Bogdan Zgherea, care între timp a absolvit studiile liceale, a rămas fără funcție. Peste 3 luni, la 20 decembrie 2023, Ministerul Culturii, condus atunci de Sergiu Prodan, l-a contractat pe un termen de 11 zile, achitându-i suma de 7 751, 94 de lei. Peste două luni, la 29 februarie 2024, Ministerul i-a oferit un nou contract, de 74 550 de lei, valabil până în luna iulie 2024, pentru „servicii de promovare a Programului Național «Voucher Cultural»”. Acest program urmărește stimularea consumului de cultură printre tinerii care au 18 ani, prin oferire unei sume de 1000 de lei, care poate fi cheltuită pentru cărți, spectacole, expoziții etc. Programul a fost lansat de Ministerul Culturii în noiembrie 2022 și include o platformă digitală prin intermediul căreia se obține voucherul și se cumpără produsele. Pentru atribuirea celor două contracte, Ministerul Culturii nu a organizat concurs de achiziții publice, întrucât sunt considerate achiziții de valoare mică.

La 19 ani, consilier în cabinetul ministrului, cu verificări ale Procuraturii Anticorupție

La expirarea, în iulie 2024, a contractului pentru promovarea Voucherului Cultural (VC), Bogdan Zgherea a fost angajat în calitate de consilier în cabinetul ministrului Sergiu Prodan. Situația a ajuns, datorită unei sesizări, în atenția Procuraturii Anticorupție, care a investigat faptele sub aspectul „pretinsele acțiuni ilegale ale ex-Ministrului Culturii, dl. Sergiu Prodan, manifestate prin excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, însă în decembrie 2025 a emis o ordonanță de încetare a procesului penal. Procurorul Cristina Robu a audiat patru persoane de la Minister, însă nu și pe Sergiu Prodan.

Un alt detaliu despre angajarea lui Bogdan Zgherea este că, deși procedura de pregătire și încheiere a contractului individual de muncă a început pe 15 august 2024, contractul a fost antedatat și indicată data de 1 august 2024. Despre asta a comunicat Maria Feraru la audierile de la Procuratură.

Solicitată acum, la 8 iulie 2026, să comenteze declarațiile sale făcute la Procuratură în decembrie 2025, referitoare la dubiile privind legalitatea angajării și la antedatarea contractului, Maria Feraru, care deține în continuare funcția de sefă a Serviciului Resurse Umane la Ministerul Culturii, ne-a răspuns: „Declarațiile pe care le-am oferit organelor de urmărire penală au fost făcute în calitate de persoană audiată. Totodată, afirmația potrivit căreia aș avea dubii cu privire la legalitatea angajării dlui Bogdan Zgherea nu corespunde conținutului declarațiilor oferite. (…) În urma verificării actelor și informațiilor disponibile, menționez că angajarea a fost realizată în conformitate cu cadrul normativ aplicabil funcțiilor din cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică, în condițiile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 80/2010. Potrivit acestei legi, numirea în funcție se bazează exclusiv pe încrederea acordată de persoana cu funcție de demnitate publică, respectiv ministrul Culturii, care își asumă responsabilitatea pentru selectarea consilierilor, una dintre obligațiile acestora fiind loialitatea față de persoana pe care o asistă. Astfel, angajarea dlui Bogdan Zgherea a fost efectuată în strictă conformitate cu cadrul legal aplicabil”.

Deși insistă că angajarea în cabinetul ministrului a fost legală, și-a depus demisia, dar a rămas la Minister

Bogdan Zgherea a deținut funcția de consilier în cabinetul ministrului Prodan timp de un an, până în vara 2025, când, așa cum a mărturisit chiar el la audierile de la Procuratura Anticorupție, din partea Direcției Juridice a Ministerului „a fost informat el personal și ministrul Culturii că există o problemă cu angajarea sa – și anume că încă nu finalizase studiile de licență”. Atunci și-a încetat funcția de consilier și Ministerul i-a oferit, la 2 iulie 2025, un nou contract de prestări servicii, în valoare de 149 851 de lei, pentru următoarea jumătate de an. Nici de această dată nu a fost organizat vreun concurs.

Ministerul Culturii: Pentru anul 2026, Bogdan Zgherea are un contract de 300 000 lei anual

Bogdan Zgherea activează și astăzi la Ministerul Culturii, pe un alt contract de prestări servicii. Ministerul, condus acum de Cristian Jardan, ne-a informat că actualul contract „are valoarea de 300 mii de lei anual, este valabil până la 31 decembrie 2026, plățile fiind planificate pentru nouă luni calendaristice”. „Dl Bogdan Zgherea nu beneficiază de alte plăți suplimentare sau facilități speciale”, precizează Ministerul. Instituția comunică, de asemenea, că „nivelul remunerației a fost stabilit în funcție de forma de colaborare, volumul activităților, complexitatea responsabilităților asumate și rezultatele urmărite, cu acordul părților” și că „remunerația este comparabilă cu cea a membrilor cabinetului ministrului și se încadrează în limitele prevăzute de legislație”.

În total, veniturile lui Bogdan Zgherea la Ministerul Culturii au constituit, pe ani:

Sursa: Ministerul Culturii

Ce spune legea

Legea 80/2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică (art. 6, al. 1 și 2), la care face trimitere Maria Feraru în răspunsul său, permite, într-adevăr, angajarea „în temeiul încrederii personale acordate de persoana cu funcţie de demnitate publică pe care o asistă”. Același articol, însă, prevede expres – al. 1, lit. d) - că persoana angajată trebuie să să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.

Ministerul Culturii: „În urma implicării lui Bogdan Zgherea, numărul beneficiarilor Voucherului Cultural a crescut”

Într-un răspuns semnat de actualul ministru, Cristian Jardan, Ministerul Culturii ne informează că primul contract, cel din 2023, valabil pe 11 zile, este de „valoare redusă” și a fost atribuit prin negocieri directe, fără concurs de achiziții, întrucât legea permite: „Dl Bogdan Zgherea a fost contractat pentru realizarea activităților de elaborare a mesajelor destinate publicului-țintă, promovare și comunicare digitală, interacțiune cu beneficiarii și contribuții la îmbunătățirea accesului la informațiile privind Programul Voucher Cultural. Remunerația a fost stabilită în funcție de activitățile asumate, perioada de implicare, volumul estimat de muncă și resursele financiare disponibile”. Ministerul nu precizează circumstanțele în care a fost recrutat/contractat Bogdan Zgherea pentru această sarcină.

Am solicitat de la Minister o listă a livrabilelor oferite de Bogdan Zgherea în baza contractului din 2024, care prevedea că prestatorul de servicii trebuie să:

• elaboreze și să implementeze o strategie de promovare și dezvoltare a Programului „Voucher Cultural” (VC), 
• extindă programul VC și să-l încadreze „la platformele operatorilor eligibili”,
• să creeze un program de referral pentru beneficiarii VC (program de recomandare către alți beneficiari, cu beneficii reciproce - n. n.)
• să organizeze și să coordoneze grupurile de lucru „pentru atingerea obiectivelor setate pentru programul VC,
• să creeze „un nou mecanism de feedback și asistență tehnică” pentru beneficiarii VC.

În lista oferită de Minister nu regăsim nici strategia, nici programul de referral. Au fost enumerate însă alte activități, dar și „elaborarea unui chestionar și realizarea unei cercetări pe baza răspunsurilor colectate de la peste 1 000 de respondenți, în vederea identificării intereselor beneficiarilor și a dificultăților întâmpinate la accesarea programului”. De asemenea, Ministerul a menționat că în urma implicării lui Bogdan Zgherea, numărul beneficiarilor VC a crescut după cum urmează:

            2023 – 3521 beneficiari

            2024 - 4275 beneficiari

            2025 - 6736 beneficiari

Bogdan Zgherea, la rândul său, ne-a comunicat că „la etapa de implementare au fost identificate limitări tehnice și financiare care au făcut imposibilă lansarea mecanismului de referral în forma inițială prevăzută”. El, la fel, ne-a prezentat cifrele privind beneficiarii VC, oferite de Minister.

Referitor la angajarea repetată prin contracte de prestări servicii, Ministerul susține că procedura nu presupune organizarea concursurilor, „întrucât acestea nu constituie raporturi de serviciu  specifice funcției publice, ci contracte civile atribuite în condițiile legislației aplicabile”.

Referitor la angajarea în funcția de consilier în cabinetul ministrului, Ministerul notează că s-a realizat în baza art. 3 și 6 din Legea nr. 80/2010, care permite ministrului să angajeze exclusiv în bază de încredere personală.

Ministerul neagă că la angajare ar fi contat apartenența la PAS

Ministerul neagă că la angajare ar fi contat calitatea de membru al Organizației de tineret a PAS: „Apartenența la o formațiune politică sau organizație de tineret nu constituie și nu poate constitui un criteriu de angajare, contractare sau colaborare cu Ministerul Culturii. Colaborarea cu dl Bogdan Zgherea s-a bazat exclusiv pe experiența acumulată, competențele demonstrate și contribuția sa la implementarea proiectelor ministerului. Ministerul Culturii nu deține și nu utilizează informații privind apartenența politică a persoanelor drept criteriu pentru încheierea contractelor sau angajare”.  

Am solicitat Ministerului să aprecieze dacă este sau nu echitabilă mărimea salariului lui Bogdan Zgherea față de salariații din instituțiile de cultură subordonate Ministerului. Pentru comparație, directorii de muzee, care dețin și titluri științifice, ridică salarii similare cu ale lui Bogdan Zgherea, care este student, după cum se poate vedea din declarațiile lor de avere și interese personale, depuse la ANI. De asemenea, șefii de direcție din cadrul Ministerului Culturii au salarii de peste 500 000 de mii de lei anual. „Ministerul nu poate efectua comparații individualizate privind salariile altor angajați, întrucât aceste informații conțin date cu caracter personal protejate de legislația în vigoare” a fost comentariul. Răspunsul integral al Ministerului Culturii poate fi citit aici.

Sergiu Prodan: „Singurul aspect discutabil în cazul Zgherea este interpretarea contradictorie a prevederilor din Legea 80/2010 și Legea 270/2018 ce se referă în exclusivitate la studiile de licență neterminate”

Fostul ministru, Sergiu Prodan, susține că Bogdan Zgherea ar fi făcut voluntariat, împreună cu alți tineri, în toamna anului 2023, pentru a ajuta la elaborarea „unor noi strategii de promovare a voucherului cultural”, apoi, Direcția Arte a recomandat încheierea unor contracte de colaborare cu câțiva din voluntari pentru a continua direcția începută. Astfel se explică încheierea contractului de 11 zile din 2023, dar și a celui din 2024.

Cât privește angajarea în cabinetul său, Sergiu Prodan afirmă că în luna mai 2024, funcția de consilier a devenit vacantă, iar în luna iulie expira contractul de prestări servicii al lui Bogdan Zgherea, care „era implicat în mai multe proiecte ale ministerului, îndeplinind voluntar sarcini în cabinet”. A decis să-l angajeze în calitate de consilier: „Deoarece numirea în cabinet se face direct, fără concurs, doar pe baza de încredere a persoanei cu funcție de demnitate publică, am solicitat colegilor din serviciul resurse umane și din direcția juridică să pregătească actele necesare pentru angajare cu începere de la 1 august. În urma examinării acestei solicitări, a avut loc o ședință de lucru în biroul meu la care au participat domnul Vasilașcu, șef direcție juridică, doamna Feraru, șefa serviciului resurse umane și doamna Varzari, Secretar General al Ministerului. În cadrul întâlnirii doamna Feraru ne-a informat că există o problemă în privința angajării lui Bogdan Zgherea, și anume studiile de licență neterminate. Or, Legea nr. 80 din 7.05.2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede expres această condiție pentru angajare. Dar totodată, ne-a informat ea, Legea nr. 270/2018 "privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar” la art.12 alin.(9) prevede expres că „persoanele care nu au absolvit nivelul necesar de studii pentru ocuparea funcției beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții, redus cu 5 clase de salarizare succesive”, și că această prevedere este aplicabilă inclusiv personalului din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică, întrucât art.12 alin.(5) stabileşte “modul de determinare a salariului pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică şi personalul din cabinetele demnitarilor în condițiile alin. (9)-(12)”. Prin urmare reducerea cu 5 clase salariale consecutive se poate aplica în cazul consilierilor/altui personal de cabinet care „nu au absolvit nivelul necesar de studii. (…) A urmat o discuție a acestei situații, în care s-a menționat faptul că aceste legi sunt legi distincte, și prevederile uneia nu anulează prevederile celeilalte. Care din ele are prioritate în cazul dat este discutabil. Pe de o parte prioritate are legea specifică, mai îngustă, cea din 2010, pe de altă parte, referitor la cazuri identice, prioritate întotdeauna are legea mai nouă. Rămâne o întrebare, de ce legiuitorii, adoptând Legea 270 în 2018 nu au modificat Legea 80 din 2010, dacă ambele se referă la același lucru. Totuși, aplicarea unei sau altei legi necesită respectarea nu doar a buchiei, ci și a spiritului legii”.

De la stânga la dreapta: Bogdan Zgherea, Sergiu Prodan și Marcela Nistor la Conferința politică anuală a PAS,

6 iulie 2025. Sursa: Facebook.com

Solicitat să comenteze procesul penal pornit de Procuratura Anticorupție, Sergiu Prodan a răspuns: „Vreau să vă informez, că nu mi-au fost aduse nici un fel de acuzații, nici de PA, nici de altcineva. Declar că în cei 4 ani de mandat eu nu am comis nici o dată vreun abuz în serviciu și nu am admis vreun conflict de interese sau vreo influență necorespunzătoare, nici în cazul angajării lui Bogdan Zgherea, nici în orice alt caz. Singurul aspect discutabil în cazul Zgherea este interpretarea contradictorie a prevederilor din Legea 80/2010 și Legea 270/2018 ce se referă în exclusivitate la studiile de licență neterminate. (…) Ceea ce pot să afirm cu certitudine și cu toată responsabilitatea este că Bogdan Zgherea nu mi-a fost impus și nici «recomandat» de nimeni. La fel cum nu mi-a fost impus nimeni din cei peste 50 de funcționari publici, angajați prin concurs (sau prin transfer) în Ministerul Culturii pe perioada în care am deținut onorabila funcție de Ministru al Culturii”.

Bogdan Zgherea: „Experiența acumulată anterior atât în Parlament, cât și în cadrul Ministerului Culturii mi-a oferit pregătirea necesară pentru exercitarea acestor atribuții”

La rândul său, în răspunsul pentru Moldova Curată, Bogdan Zgherea, când se referă la modul cum a fost contractat de Minister, nu menționează despre activitatea de voluntariat pe care ar fi prestat-o, dar spune că a fost implicat în promovarea și dezvoltarea accesibilității programului VC, destinat tinerilor de 18 ani, pentru că făcea parte „exact din categoria beneficiarilor” (avea 18 ani – n.n.)  și avea experiență în comunicarea digitală. Referitor la livrabile, a enumerat aceleași lucruri ca și Ministerul, inclusiv cifrele de creștere a numărului beneficiarilor VC. El susține că activitatea sa s-a desfășurat „în baza unui program individual de muncă, aprobat oficial”, care i-a permis continuarea studiilor universitare în domeniul economic și că numirea sa în cabinetul ministrului a reprezentat „o continuare a activității desfășurate timp de aproximativ un an în cadrul proiectelor ministerului”. „Activitatea în cabinetul ministrului este una preponderent administrativă și de coordonare instituțională, nu una artistică sau de creație. Experiența acumulată anterior atât în Parlament, cât și în cadrul Ministerului Culturii mi-a oferit pregătirea necesară pentru exercitarea acestor atribuții”, a precizat Bogdan Zgherea. Cât privește contractele sale de prestări servicii, a notat: „Țin să precizez că încheierea unui contract de prestări servicii nu este echivalentă ocupării unei funcții publice, unde organizarea concursurilor este obligatorie. Contractele de prestări servicii cu valoare redusă pot fi atribuite prin negociere directă, conform legislației în vigoare. Acesta a fost și cazul colaborării mele cu Ministerul Culturii”.

Pe pagina sa de Facebook, Bogdan Zgherea apare foarte des în imagini în contextul activităților Organizației de tineret a PAS, cum ar fi proteste sau flashmoburi la Primăria Chișinău, evenimente electorale în 2025. El nu a fost remunerat până în prezent pentru activitatea de la partid, ne-a informat trezorierul PAS.

Expertă anticorupție și integritate: „Cazul poate prezenta întrebări privind un eventual favoritism”

Solicitată să comenteze aceste fapte, Lilia Ioniță, directoare de programe la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), spune că, pe lângă aspectul juridic, cazul trebuie privit și din perspectivă morală: „Nu contest că un tânăr de 19 sau 20 de ani poate fi competent, poate livra rezultate extraordinare și poate chiar merita o remunerație bună. Întrebarea este, însă, despre cum a fost selectat, cum i-au fost verificate competențele și dacă aceeași oportunitate «fericită și profitabilă»  a fost accesibilă și pentru alți tineri”.

În opinia Liliei Ioniță, cazul poate prezenta întrebări privind un eventual favoritism, definit de art. 3 din Legea integrității nr. 82/2017 drept sprijinul acordat în exercițiul funcției unei persoane, în condiții neprevăzute de actele normative. Articolul 15 al aceleiași Legi stabilește că asemenea practici sunt inadmisibile în entitățile publice, iar art. 313¹ din Codul contravențional prevede sancțiuni pentru faptele de favoritism.

Referitor la angajarea în cabinet: „Evident că ministrul poate alege persoana în care are încredere, dar persoana trebuie să întrunească cerințele legale, ceea ce nu avem în acest caz”

Cât privește numirea în cabinetul ministrului, ea spune că art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 80/2010 cere expres studii superioare absolvite cu diplomă de licență. „Încrederea personală a ministrului, prevăzută la alin. (2), este complementară acestei condiții, dar nu o înlocuiește. Evident că ministrul poate alege persoana în care are încredere, dar persoana trebuie să întrunească cerințele legale, ceea ce nu avem în acest caz”, mai explică experta.

În opinia ei, referința la art. 12 alin. (9) din Legea nr. 270/2018, care prevede reducerea salariului cu cinci clase pentru persoanele fără nivelul necesar de studii, este speculativă și nu poate fi interpretată automat ca o permisiune de angajare. „Această normă reglementează salarizarea, în timp ce Legea nr. 80/2010 stabilește condițiile de acces la funcție. În termeni simpli, mai întâi trebuie să existe dreptul de a ocupa funcția și abia apoi se stabilește salariul. Faptul că procesul penal a fost încetat de Procuratura Anticorupție nu elimină aceste deficiențe. Aceasta înseamnă doar că nu au fost constatate elementele unei infracțiuni, ceea ce nu justifică și nu aduce în câmpul legal toate deciziile administrative, de salarizare sau de integritate adoptate în această speță”, precizează Lilia Ioniță.

„Pentru public, mesajul poate fi de dublu standard: unii trebuie să aibă diplomă, experiență, dosar complet și concurs, iar pentru alții regulile par mai flexibile și mai maleabile”

Lilia Ioniță atrage atenția că asemenea cazuri creează anumite percepții prin mesajul pe care îl transmit:

Experta concluzionează că asemenea cazuri pot alimenta scepticismul și neîncrederea publicului în instituții. „Pentru public, mesajul poate fi unul de dublu standard: unii trebuie să aibă diplomă, experiență, dosar complet și concurs, iar pentru alții regulile par mai flexibile și mai maleabile. Fiecare etapă poate avea separat o explicație juridică, dar când toate explicațiile funcționează, de fiecare dată, în beneficiul aceleiași persoane, este firesc ca publicul să devină sceptic. Întrebarea pe care mi-o pun este simplă: dacă această persoană nu ar fi avut o legătură vizibilă cu partidul de guvernământ, ar fi beneficiat de același traseu, de aceleași contracte și de aceeași disponibilitate a instituției de a identifica soluții juridice? Poate că răspunsul este da. Dar în materie de integritate nu este suficient să cerem publicului să creadă. Instituțiile trebuie să îi ofere motive să creadă”, își încheie analiza Lilia Ioniță.

Viorica Zaharia

A contribuit Ion Mazur

Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.