Profil candidat: Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă are două dosare penale active și se află sub control judiciar. În primul caz este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată, iar în al doilea - de depășirea atribuțiilor de serviciu. Chirtoacă respinge acuzațiile, se declară nevinovat și susține că dosarele sunt politice.

Integritatea în activitatea politică

Dorin Chirtoacă a devenit vicepreședinte al PL în luna mai 2005. Nu a migrat spre alte partide. A fost ales primar de Chișinău la 17 iunie 2007 (la 29 de ani), obţinând 61.17 %. în confruntarea cu candidatul comunist Veaceslav Iordan. În 2009, în ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidaţi ai Partidului Liberal, însă nu a devenit deputat, alegând să rămână la Primărie. În 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon și a mai obținut un mandat de primar al capitalei. În 2015, a obținut cel de-al treilea mandat de primar, confruntându-se cu Zinaida Greceanâi (candidat socialist). În octombrie 2016, Dorin Chirtoacă a fost ales vicepreşedinte al Camerei Regiunilor din Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei. La 16 februarie 2018, după ce pe numele lui au fost deschise dosare penale, și după ce PL părăsise majoritatea parlamentară controlată de PDM, pentru a bloca rămânerea Silviei Radu în funcția de primar interimar, Dorin Chirtoacă a demisionat, generând alegeri locale noi.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

La 8 octombrie 2015, CNI a constatat că Dorin Chirtoacă a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese şi a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitaţia pentru restabilirea a trei străzi din capitală, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani împrumutați. Comisia a expediat actul de constatare Centrului Național Anticorupție cu propunerea de a-i aplica edilului o amendă contravenţională. Chirtoacă a rămas însă nesancţionat pe motiv că expirase termenul de prescripţie (de 3 luni) prevăzut în Codul Contravenţional. Dosarul a fost încetat pe pe 29 octombrie 2015. Totuși, Chirtoacă a acționat în judecată CNI, cerând anularea deciziei de constatare a abaterii. Atât Judecătoria Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău i-au dat dreptate liberalulu, iar la 29 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a găsit vinovat pe Dorin Chirtoacă de conflict de interese fiind anulată.

În 2015, Dorin Chirtoacă a mai fost, de cel puțin două ori în atenția CNI, care a investigat eventuale conflicte de interese în care acesta a fost implicat. Astfel, în iulie 2015, CNI, sesizată de către Mișcarea Refugiaților Transnistreni, stabilea că Dorin Chirtoacă, primar general al mun. Chișinău, nu a indicat calitatea sa de membru în organele de conducere ale Partidului Liberal în declarația sa cu privire la interese personale pentru 2013. Chirtoacă s-a scuzat atunci spunând că ar fi vorba de o „omisiune neintenționată”. CNI a remis, totuși, materialele Procuraturii Generale, cerând  pedepsirea primarului. Cazul s-a consumat la Procuratură. La mai puţin de un an, demnitarul a comis aceeaşi abatere la completarea declaraţiei de interese pentru anul 2015. În august 2015, Chirtoacă a ajuns din nou în vizorul CNI. De această dată în urma interpelării depuse de Ion Ceban, pe atunci deputat, care cerea Comisiei să examineze o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictului de interese de către Dorin Chirtoacă, la înstrăinarea unui imobil, cu statut de monument de arhitectură, în favoarea Partidului Liberal. La 27 iunie 2013, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a emis o decizie prin care i-a acordat Partidului Liberal o clădire cu o suprafață totală de 299, 8 m.p. în chirie, pe un termen de 10 ani, pentru o plată anuală de 109 mii de lei. Viceprimarul Nistor Grozavu a fost persoana din Primărie care a asigurat controlul îndeplinirii Deciziei. Grozavu și Mihai Ghimpu, în luna august, au semnat un contract de locațiune. Deși Nistor Grozavu era subalternul lui Chirtoacă, iar Mihai Ghimpu, moșul primarului și liderul partidului din care acesta face parte, membrii CNI au ajuns la concluzia că „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a sediului către PL și nu a participat la luarea acesteia sau la executarea Deciziei CMC, întrucât executarea ei a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu. Prin urmare, Comisia conchide că, faptele relatate nu întrunesc elementele constitutive ale conflictului de interese”.

În perioada 2009-2010, Dorin Chirtoacă a acumulat venituri în mărime de 188 mii de lei. El deținea 1/3 dintr-o casă de locuit de 70 de metri pătraţi în satul Coloniţa în valoare de 167 mii de lei şi un automobil. Pe atunci Chirtoacă închiria un apartament în Chişinău.

În declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pe 2014, Dorin Chirtoacă a indicat că, în 2013, şi-a cumpărat un apartament de 90 m.p. cu 600 mii de lei. A mai declarat 1/3 din casa moştenită în 2002 şi deja două maşini - un Opel şi un BMW. În 2013, când şi-a cumpărat apartamentul, primarul a contractat un credit în mărime de 315 mii de lei.

În 2015 și-a procurat un apartament de 72 de metri pătrați pe bulevardul Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana, cu o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, potrivit declarației de venit pe anul 2015. Asta în condițiile în care în 2015 a avut un salariu de puțin  peste 160.000 de lei. Edilul a mai trecut în declarație o casă pe care a moștenit-o în 2014. Locuința are o suprafață de 230 de metri pătrați și are o valoare cadastrală de circa 780.000 de lei. Tot în 2014, Dorin Chirtoacă a moștenit trei garajuri, un beci, o anexă gospodărească și un teren destinat pentru construcții de 0,3069 hectare, care valorează peste 500.000 de lei. El mai deținea o cotă de o treime dintr-un teren intravilan de 0,09 hectare, moștenire din 2002. Avea un credit în lei, contractat în 2013 cu rata dobânzii de 10% şi scadent în 2033.

Chirtoacă nu a declarat în 2014 mai multe bunuri imobile dobândite prin succesiune testamentară în acelaşi an. Bunurile au fost trecute în declaraţia din 2015, însă cu omisiuni. Casa de locuit (1/3 cotă-parte), deţinută din 2002, lipseşte din declaraţie. El nu a raportat nici posibilele venituri primite urmare a vânzării acesteia.

Pentru anul 2016, Dorin Chirtoacă declară un venit salarial în valoare de 136, 186.87 lei un teren intravilan, două automobile (un Opel şi un BMW), un apartament de 72 de metri pătrați, trei garajuri și casa moștenită în 2014. Potrivit declarației, creditul luat în 2013 a fost închis.

Pentru 2017, Chirtoacă declară un venit salarial de 66 mii lei, trei garajuri, un teren intravilan, un Opel cumpărat în 2003, un BMW deţinut în baza unui contract de comodat, un apartament de 72 de metri pătrați și o casă de locuit.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice

În 2015, în presă au apărut investigații vizând legătura dintre fratele lui Dorin Chirtoacă și compania de construcții „Lucet-Comerț”, care a câștigat, în Chișinău, licitații de milioane de lei (construcția pietonalei, locuri de parcare în mai multe cartiere din Chișinău, construcția blocurilor în cadrul proiectului ”Prima Casă”). S-a vehiculat că firma ar fi câştigat contracte, deoarece ar fi fost controlată de fratele primarului. Directorul întreprinderii a negat însă aceste acuzații. 

În 2016, Ziarul de Gardă a scris că gheretele „Coffee Time” din Chișinău ar aparține fratelui lui Dorin Chirtoacă și ar fi fost amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie” semnate de edil și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive – decizii ignorate pe motiv că, argumenta Direcția juridică a Primăriei, „CSJ a anulat dispoziția de amplasare a gheretelor, nu și autorizația” de funcționare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma „Edera Trio” cu sediul în apartamentul soacrei fratelui său. Dorin Chirtoacă a spus că familia sa are o activitate în domeniul apelor minerale din 1993 și nu are nici o legătură cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei.

Tot în 2016 a izbucnit și scandalul mediatic vizând interesele „liberale” din spatele „războiului” panourilor publicitare din Chișinău. Erau afectate interesele tuturor agențiilor de publicitate din Chișinău cu excepția a trei dintre ele. Iar jurnaliștii „Ziarului Național” au constatat că acestea ar fi administrate, prin interpuși, de un consilier municipal liberal și doi parteneri de afaceri ai liderului PL Proprietarul agenției „Neorama” menționa atunci că „așa-zisul „război al panourilor” lansat de primarul Dorin Chirtoacă nu este decât un pretext pentru a înlătura concurenții companiilor apropiate Partidului Liberal și familiei primarului”.

Cazier judiciar

Dorin Chirtoacă a fost reținut în dosarul parcărilor cu plată la 25 mai 2017. A doua zi a fost plasat în arest la domiciliu, care ulterior a fost prelungit în mai multe rânduri. La 21 iulie 2017, dosarul a fost trimis în judecată, iar la 28 iulie 2017, instanța a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar. Potrivit unui comunicat de presă al CNA, „s-a constatat că edilul i-ar fi dat indicaţii viceprimarului capitalei, care era preşedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau să implementeze proiectul parcărilor în mun. Chişinău, să semneze contractul cu firma „Eme Parkleitsystem” GmbH fără aprobarea Consiliului Municipal Chişinău”. Dosarul se află (noiembrie 2018) abia la etapa audierii martorilor în prima instanță.

În cel de-al doilea dosar penal, Dorin Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei – în calitate de primar, a încheiat tranzacţii de împăcare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instanţelor judecătoreşti, prin care CMC era obligat să le asigure cu locuinţe. Adică le-a oferit bani. Asta în timp ce CMC era obligat să acorde persoanelor şi familiilor acestora spaţiu locativ cu drept de folosinţă, nu să le acorde mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ în proprietate privată. „Primarul general, încheind 81 de tranzacţii de împăcare şi achitând mijloace ale bugetului municipal în sumă totală de 66 730 577, 80 de lei,  a cauzat administraţiei publice locale un prejudiciu în proporţii deosebit de mari”, se arată în dosar. Și acest dosar se află (noiembrie 2018) abia în prima instanță.

În ambele cazuri, Chirtoacă se declară nevinovat și susține că dosarele au la bază motive politice. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.