Profil de integritate: Vladimir Voronin

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale 

Vladimir Voronin (84 de ani) este președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), deputat, fost președinte al R. Moldova și a candidat pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În noul Parlament, format ca urmare a alegerilor din 28 septembrie 2025, PRCM s-a desprins din Blocul „Patriotic” și și-a format propria fracțiune, condusă de Diana Caraman. Vladimir Voronin este membru în Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice. 

Vladimir Voronin a deținut funcția de șef al statului două mandate consecutive, în perioada 4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009. A fost deputat în Parlamentul R. Moldova, deputat în Sovietul Suprem al RSSM și ministru de interne al RSSM. În 1994 este ales președinte al Partidului Comuniștilor din R. Moldova, formațiune de stânga, înființată în 1993 ca succesoare a Partidului Comunist al Moldovei din perioada sovietică, dar care în 2008 a adoptat doctrina socialismului democratic în locul celei comuniste. 

Vladimir Voronin a deținut în mare parte funcții publice, ultima fiind cea de deputat, după ce a acces în Parlament pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, la alegerile parlamentare din 2021. De specialitate este inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior. 

Integritatea în activitatea politică

În cariera sa politică, Vladimir Voronin a fost fidel unei singure formațiuni politice. De la declararea independenței R. Moldova, el a fost membru doar al Partidului Comuniștilor, pe care l-a fondat în 1993 și al cărui președinte a fost ales în 1994. El și-a păstrat funcția de conducere până în prezent, fiind singurul președinte al acestei formațiuni. 

Viziunile sale geopolitice, însă, au variat. Voronin a promovat o politică externă orientată spre Rusia și a susținut integrarea R. Moldova în structurile economice și politice controlate de Rusia, precum Uniunea Vamală, și tot el a fost cel care a refuzat semnarea așa-numitului Memorandum Kozak, propus de Federația Rusă, ce prevedea federalizarea R. Moldova, și a inițiat procesul de integrare europeană. În ultimii ani, însă, a revenit la retorica pro-rusă, asociindu-se cu Igor Dodon.

Vladimir Voronin s-a făcut remarcat de-a lungul carierei sale politice prin unele declarații contradictorii, inclusiv la adresa foștilor săi parteneri din Blocul electoral „Patriotic”, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, care provin cu toții din cadrul PCRM. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația sa de avere pentru anul 2024, Vladimir Voronin indică venituri din salariul de deputat (151 de mii de lei), din pensie (182 de mii de lei), din indemnizații și compensații pentru tratament (în total 163 de mii de lei) și din dobânzi (în total 122 de mii de lei). 

Voronin mai declară două case de locuit, indicate la valori de 208 mii de lei și 31 de mii de lei, dobândite în 2005 și 2008, cu suprafețe de 50 și 122 de metri pătrați, precum și un apartament de 232 de metri pătrați, dobândit în proprietate în 1989, cu o valoare de 1,8 milioane de lei, și trei terenuri. De asemenea, deține un automobil Audi A8, în valoare de 10 mii de euro. 

Voronin mai declară un ceas Breitling Transocean Chronograph Unitime, în valoare de 117 mii de lei, primit ca donație, și mai multe conturi bancare cu sume ce se ridică în total la aproximativ 3,1 milioane de lei și 13 mii de euro. Liderul comunist mai declară și cheltuieli pentru tratamente și odihnă. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În perioada Uniunii Sovietice, Vladimir Voronin și-a început activitatea în calitate de şef al unei brutării, iar apoi a fost director al Fabricii de Pâine din Dubăsari. În următorii ani a deținut mai multe funcții în organele administrative de stat, precum și în cadrul Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit şef de secţie în Consiliul de Miniştri al RSSM. Din 1985 şi pînă în 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bender al PCM. În anii 1989 şi 1990 a ocupat funcţia de ministru al afacerilor interne al RSSM.

Vladimir Voronin ajunge să controleze puterea în R. Moldova în perioada 2001-2009, când PCRM deține majoritatea în Parlament. La alegerile anticipate din 2001, desfășurate după ce nu a putut fi ales președintele de către Parlamentul ales în 2000, PCRM a obținut 50,07% din voturi, care s-au transformat în 71 de mandate de deputat. În aprilie 2001, Voronin este ales președinte de către Parlament și la scurt timp s-a întâlnit cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, întrucât unul dintre obiectivele principale ale noii guvernări comuniste era rezolvarea problemei transnistrene. 

Comuniștii au promis în campania electorală că limba rusă va deveni a doua limbă de stat şi aderarea la Uniunea Rusia-Belarus. Încercările de a revizui disciplina „istorie” au declanșat proteste ale studenților. Totodată, comuniștii, sub conducerea lui Vladimir Voronin, au schimbat împărțirea teritorial-administrativă, revenind la raioane, de la județe. 

În 2003, Voronin a refuzat semnarea așa-numitului Memorandum Kozak, propus de Rusia, ce ar fi dus la federalizarea R. Moldova. Atunci liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a întors din drumul său spre Chişinău, unde cei doi şefi de state trebuiau să semneze planul Kozak. Acest gest a tensionat relațiile cu Moscova. 

Ulterior, Voronin s-a orientat spre Vest, lansând Strategia de integrare europeană a R. Moldova. În 2005 (la finalul primului său mandat), a fost semnat Planul de Acțiuni R. Moldova – UE, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

În aprilie 2005, Voronin este reales în Parlament pentru cel de-al doilea mandat al său de președinte, inclusiv cu voturile deputaților din opoziția numită pro-europeană (Alianța „Moldova Noastră”, Partidul Popular Creștin Democrat). În această perioadă se intensifică controlul asupra presei, mai ales asupra televiziunii publice, iar organizațiile internaționale semnalează un declin al democrației în R. Moldova. 

Rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, la care comuniștii au luat aproape 50% din voturi, au stârnit proteste masive (protestele de la 7 aprilie 2009) care au contestat legalitatea scrutinului. Voronin a calificat protestele ca fiind o „tentativă de lovitură de stat” și i-a numit pe manifestanți „fasciști beți de furie”. Mai mulți protestatari au fost torturați în comisariatele de poliție, dar Voronin nu și-a asumat responsabilitatea pentru aceste abuzuri. De asemenea, Voronin a acuzat România că ar fi implicată în organizarea protestelor, l-a expulzat pe ambasadorul român, Filip Teodorescu, și a introdus regim de vize pentru cetățenii români. 

La 9 aprilie 2009, lui Voronin i-a expirat mandatul de președinte, iar la 12 mai 2009 a fost ales președinte al Parlamentului. Eșecul de a alege un nou șef al statului în Parlament, fiind necesare 61 de voturi, (Zinaida Greceanîi, de la PCRM a fost votat de 60 de deputați, nereușind să obținuă așa-numitul „vot de aur”) a declanșat alegeri anticipate în iulie 2009. Ca urmare, la putere vine Alianța pentru Integrare Europeană, iar în septembrie 2009, Voronin demisionează din funcția de președinte, moment care marchează sfârșitul dominației comuniste în politica moldovenească.

În perioada 2009-2019, Voronin deține funcția de deputat, pe lista PCRM. Formațiunea sa nu a mai reușit să intre în Parlament în 2019. În această perioadă, Voronin revine la retorica pro-rusă, iar partidul cunoaște mai multe sciziuni, fiind părăsit de Marian Lupu (2009), de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi (2011), de  Mark Tkaciuk și Iurie Muntean (2014), de 13 deputați care aderă la Partidul Democrat (2015). 

PCRM revine în Legislativ în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021, în cadrul unul bloc electoral cu Partidul Socialiștilor, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vladimir Voronin fiind cap de listă. 

Voronin a criticat introducerea în Constituția R. Moldova a sintagmei „limba română”, precum și organizarea referendumului privind integrarea europeană în toamna anului 2024. Una dintre inițiativele controversate ale BCS, propuse în legislature 2021-2025, a fost cea privind adoptarea așa-numitei legi „privind agenții străini”, după model rusesc.

La alegerile prezidențiale din octombrie 2024, Voronin și PCRM l-au susținut pe Vasile Tarlev, spre deosebire de colegii socialiști din BCS, care l-au susținut pe Alexandr Stoianoglo. De altfel, Voronin a apărut de mai multe ori în evenimente publice alături de Tarlev, care a beneficiat de susținerea rețelei de cumpărare a voturilor coordonată de Ilan Șor de la Moscova, după cum arată o investigație sub acoperire a Ziarului de Gardă. 

Voronin s-a declarat sceptic și mai puțin optimist la conferința de presă din iulie 2025, la care s-a anunțat formarea unui bloc electoral format din PSRM, PCRM, Partidul Inima Moldovei și Partidul Viitorul Moldovei. PCRM s-a alăturat mai târziu acestui bloc, depunând actele la CEC după ce au făcut-o celelalte trei formațiuni. 

Iar într-un interviu pentru TV8, Voronin a declarat că în faimosul „kuliok” pe care Vladimir Plahotniuc i l-ar fi transmis lui Igor Dodon, partenerul său de bloc electoral, ar fi fost 860 de mii de euro. A doua zi, într-un comunicat de presă, Voronin și-a retras declarația, afirmând că ar fi fost făcută în mod ironic.  

După validarea mandatelor noului Parlament, format ca urmare a alegerilor din 28 septembrie 2025, Vladimir Voronin, în calitate de decan de vârstă, a refuzat să prezideze prima ședință a Legislativului. Iar la prima ședință a Parlamentului i-a arătat limba unei reportere de la publicația Newsmaker, fără vreo explicație. 

PCRM a format o fracțiune separată de Blocul „Patriotic”, partidul anunțând că va iniția „crearea unei coaliții largi de opoziție”. Într-un comunicat de presă, PCRM a criticat rezultatele obținute în alegeri de Blocul Patriotic Electoral al „Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” ca fiind nesatisfăcătoare.

De asemenea, PCRM a refuzat să participe la seria de consultări cu fracțiunile parlamentare, anunțate de președinție, pentru desemnarea prim-ministrului. 

Cazier judiciar

Voronin a spus în interviul pentru TV8 că a depus și mărturii la Procuratura Anticorupție, fapt confirmat de instituție, în legătură cu dosarul numit „Kuliok”. 

Pe numele lui Vladimir Voronin, în 2010, procurorii au deschis dosar penal pentru „abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu”, în contextul abuzurilor autorităților față de protestatarii de la 7 aprilie 2009, dar acesta a fost clasat în 2012 pe motiv de lipsă de probe suficiente. 

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.