Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Potrivit Raportului, chiar dacă acțiunea privind prelungirea de către CNA a termenului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție pentru 2016 este menționată ca și ”realizată fără deficiențe”, totuși experții spun că ea nu își avea locul în Foaia de parcurs. ”Nu este clar de ce această acțiune a fost considerată ca prioritară și inclusă în foaia de parcurs, fiind mai degrabă una tehnică. În condițiile adoptării cu întârziere a SNA 2011-2015 și adoptării cu întârziere a planurilor de acțiuni pentru SNA 2011-2015, necesitatea prelungirii termenului de implementare părea evidentă”, se spune în Raport.
O altă acțiune ”realizată fără deficiențe” este cea de elaborare a legislației care va incrimina delapidarea fondurilor europene și internaționale. Și aici experții au rezerve, întrebându-se de ce a fost inclusă în Foaia de parcurs, atât timp cât ea era realizată anterior. ”De fapt, proiectul de modificare a Codului penal în ceea ce privește delapidările era elaborat de CNA din anul 2015. Este doar o chestiune tehnică”, menționează Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Acțiune ”cu deficiențe”
Printre acțiunile anticorupție menționate în Raport care au fost realizate, însă ”cu deficiențe”, este cea privind elaborarea de către Ministerul Justiției a proiectelor de legi cu privire la procuratura anticorupție și cu privire la procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale. ”În luna mai Procurorul General interimar a aprobat organigrama Procuraturii Generale, organigrama şi statele de personal ale celor două procuraturi specializate, chiar dacă proiectul Legii cu privire la procuraturile specializate prevede că structura acestor procuraturi trebuie propusă de procurorii-şefi ai acestor procuraturi, iar personalul trebuie coordonat cu aceştia”, mai este specificat în Raport.
O acțiune ”în curs de realizare” inclusă în Raport este cea privind implementarea de către Comisia Națională de Integritate a sistemului online de depunere a declarației de avere și de interese.
La capitolul ”acțiuni restante” se numără angajamentul pe care și l-a asumat Ministerul Justiției de a elabora inițiative anticorupție și de reformare a Centrului Național Anticorupție, în concordanță cu noua lege a procuraturii, legea cu privire la Centrul Național de Integritate și Legea cu privire la declararea averilor și intereselor.
La rândul său, Daniela Morari, viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene recunoşte că autorităţile admit anumite restanţe, însă până la sfârşitul lunii iulie curent, atunci când va expira termenul de realizare a tuturor acţiunilor incluse în Foaia de parcurs, situaţia se poate schimba.
Evoluția implementării Foii de parcurs poate fi vizualizată online
Pe lângă domeniul anticorupție, Foaia de parcurs mai include 12 domenii, printre care cel financiar, energetic, al administraţiei publice; mass-media etc.
Raportul cuprinde evaluarea acțiunilor planificate în perioada martie – iunie 2016 și recomandări pentru fiecare domeniu inclus în Foaia de parcurs.
O inovație pentru cei interesați este că evoluția implementării acestui document poate fi vizualizată online. Raportul intermediar de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a fost elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic ”Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), iar în luna septembrie aceste organizații neguvernamentale vor prezenta raportul final cu privire la implementarea Foii de parcurs, inclusiv recomandările pentru viitoarele acțiuni.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Vicepretor al sectorului Ciocana şi consilier local în...
Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, este, în acelaşi timp, consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. El este suspectat de către primarul comunei că s-ar afla în incompatibilitate de funcţii. Vicepretorul spune însă că situaţia a fost examinată de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care a stabilit că nu există nicio abatere de la lege. Experţii anticorupţie afirmă însă că CEC şi-a depăşit atribuţiile, deoarece incompatibilitatea de funcţii poate fi examinată doar de către Comisia Naţională de Integritate (CNI).
Metamorfoze electorale: unii candidați au trecut și pri...
La alegerile locale din acest an sunt candidați la funcția de primar care se remarcă printr-un traseism politic pronunțat. Unii pretendenți și-au schimbat partidele de câteva ori, migrând de la formațiuni pro-europene la socialiști, care sunt pro-ruși. Un candidat de la Drochia a ajuns din rândul socialiștilor la unioniști.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.