Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Potrivit Raportului, chiar dacă acțiunea privind prelungirea de către CNA a termenului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție pentru 2016 este menționată ca și ”realizată fără deficiențe”, totuși experții spun că ea nu își avea locul în Foaia de parcurs. ”Nu este clar de ce această acțiune a fost considerată ca prioritară și inclusă în foaia de parcurs, fiind mai degrabă una tehnică. În condițiile adoptării cu întârziere a SNA 2011-2015 și adoptării cu întârziere a planurilor de acțiuni pentru SNA 2011-2015, necesitatea prelungirii termenului de implementare părea evidentă”, se spune în Raport.
O altă acțiune ”realizată fără deficiențe” este cea de elaborare a legislației care va incrimina delapidarea fondurilor europene și internaționale. Și aici experții au rezerve, întrebându-se de ce a fost inclusă în Foaia de parcurs, atât timp cât ea era realizată anterior. ”De fapt, proiectul de modificare a Codului penal în ceea ce privește delapidările era elaborat de CNA din anul 2015. Este doar o chestiune tehnică”, menționează Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Acțiune ”cu deficiențe”
Printre acțiunile anticorupție menționate în Raport care au fost realizate, însă ”cu deficiențe”, este cea privind elaborarea de către Ministerul Justiției a proiectelor de legi cu privire la procuratura anticorupție și cu privire la procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale. ”În luna mai Procurorul General interimar a aprobat organigrama Procuraturii Generale, organigrama şi statele de personal ale celor două procuraturi specializate, chiar dacă proiectul Legii cu privire la procuraturile specializate prevede că structura acestor procuraturi trebuie propusă de procurorii-şefi ai acestor procuraturi, iar personalul trebuie coordonat cu aceştia”, mai este specificat în Raport.
O acțiune ”în curs de realizare” inclusă în Raport este cea privind implementarea de către Comisia Națională de Integritate a sistemului online de depunere a declarației de avere și de interese.
La capitolul ”acțiuni restante” se numără angajamentul pe care și l-a asumat Ministerul Justiției de a elabora inițiative anticorupție și de reformare a Centrului Național Anticorupție, în concordanță cu noua lege a procuraturii, legea cu privire la Centrul Național de Integritate și Legea cu privire la declararea averilor și intereselor.
La rândul său, Daniela Morari, viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene recunoşte că autorităţile admit anumite restanţe, însă până la sfârşitul lunii iulie curent, atunci când va expira termenul de realizare a tuturor acţiunilor incluse în Foaia de parcurs, situaţia se poate schimba.
Evoluția implementării Foii de parcurs poate fi vizualizată online
Pe lângă domeniul anticorupție, Foaia de parcurs mai include 12 domenii, printre care cel financiar, energetic, al administraţiei publice; mass-media etc.
Raportul cuprinde evaluarea acțiunilor planificate în perioada martie – iunie 2016 și recomandări pentru fiecare domeniu inclus în Foaia de parcurs.
O inovație pentru cei interesați este că evoluția implementării acestui document poate fi vizualizată online. Raportul intermediar de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a fost elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic ”Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), iar în luna septembrie aceste organizații neguvernamentale vor prezenta raportul final cu privire la implementarea Foii de parcurs, inclusiv recomandările pentru viitoarele acțiuni.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.
API prezintă un raport de monitorizare a eficienței sis...
Miercuri, 23 octombrie 2019, Asociația Presei Independente (API) va prezenta rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). În raport este evaluat cadrul legislativ și normativ care reglementează acest domeniu și sunt formulate recomandări pentru sporirea eficienței și eliminarea disfuncționalităților.
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Integritatea politică în societatea moldovenească – înt...
Clasa politică moldovenească are mari deficiențe la capitolul integritate, dar nici instituțiile statului și nici societatea nu sancționează în mod eficient aceste abateri, afirmă experți, dar și politicieni, participanți la masa rotundă „Integritatea politică – condiție esențială a unui sistem național durabil de integritate”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată.