Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Constituţională

Arhiva 6 februarie 2015 212
Imagine simbol

Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.



În luna februarie 2014 în Codul Penal al Republicii Moldova a fost introdus articolul 3302: „îmbogăţirea ilicită”, care este definită ca „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. Potrivit acestei prevederi, infracţinea se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 120 şi 160 de mii de lei sau cu închisoare pe un termen de la trei până la şapte ani. Dacă această infracţiune este săvârşită de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, atunci pedeapsa include amendă în mărime de la 160 până la 200 000 de lei sau închisoare pe un termen de la 7 până la 15 ani. În ambele cazuri, persoanele sunt private de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Sesizare depusă la Curtea Constituţională

Eduard Varzar

La câterva luni de la intrarea in vigoare, în luna decembrie 2014, acest instrument anticorupţie a fost contestat la Curtea Constituţională de către avocatul parlamentar Tudor Lazăr. El susţine că această modificare a Codului Penal încalcă articolul 46 (aliniat 3) din Constituţie, care prevede că “averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezumă.” Ombudsmanul mai arată că sintagma „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobîndite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”, poate duce la o interpretare largă, cerând ca acel caracter licit al dobândirii proprietăţii să fie demonstrat de către inculpat. “Pentru ca prezumţia de dobândire licită a averii să aibă un caracter real şi efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care şi-a dobândit averea sau a obţinut veniturile, ci organele de urmărire penală şi instanţa de judecată trebuie să fie acelea care să demostreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activităţi ilicite, de natură infracţională”, specifica ombudsmanul în sesizarea depusă la CC.

Expert al Consiliului Europei: „Se cere conformarea constituţiilor naţionale cu normele europene”

Însă în „Avizul Direcţiei societate informaţională şi acţiune împotriva criminalităţii privind Articolul 3 din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi proiectul de Lege cu privire la testarea integrităţii profesionale ale Republicii Moldova”, expertul Consiliului Europei, Tilman Hoppe spunea că una dintre provocările majore pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită constă în faptul că ea inversează într-o oarecare măsură sarcina probei pentru unul dintre elementele infracţunii. „Acest aspect nu constituie în sine o încălcare a drepturilor omului în conformitate cu normele europene, dar cere conformare cu constituţiile naţionale”, se spune în avizul elaborat înainte ca prevederea să fie votată în Legislativ.

Lilia Ioniţă, coordonatorul de proiect la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC),  a specificat faptul că articolul 8 din Constituţie prevede în mod expres că „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte… ” și că ”(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

“La momentul ratificării Convenţiei ONU împotriva corupţiei, Republica Moldova nu a formulat nici o rezervă prin care să decline aplicarea art. 20 din acest document, care recomandă statelor semnatare să adopte infracţiunea de îmbogăţire ilicită, în următorii termeni: „Sub rezerva Constituţiei sale şi a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvarşite cu intenţie, îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime.” În contrast cu abordarea ţării noastre, alte state la etapa ratificării Convenţiei ONU au formulat în mod expres rezerve prin care au declarat că nu vor aplica art. 20 din Convenţie, pe motiv că acesta contravine Constituţiei. Republica Moldova nu a făcut o asemenea rezervă, respectiv, ar urma să-şi respecte angajamentele asumate, odată cu ratificarea Convenţiei”, a argumentat Lilia Ioniţă.

Examinarea dosarelor penale privind îmbogăţirea ilicită decurge anevoios

Pe parcursul unui an de când prevederea „îmbogăţirea ilicită” este în vigoare, Procuratura Anticorupţie a deschis trei dosare penale în baza acestui articol. Procurorii menţionează că urmărirea penală în cele trei cazuri decurge greu, deoarece ei nu au practici de investigare a unor situaţii similare.

Şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie, Eduard Varzar, a declarat în cadrul mesei rotunde „Pachetul de legi anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 ianuarie curent, că unui procuror îi este greu să îşi asume riscul de a merge în instanţă şi a obţine o sentinţă de achitare, în condiţiile în care redacţia normei penale este incertă şi lasă loc de interpretări. „Investigatorilor şi procurorilor le este greu să îşi asume rolul de pionieri în identificarea unei practici, deoarece nu se cunoaşte care ar fi aprecierea instanţei”, a menţionat procurorul anticorupţie.

În replică, Lilia Ioniţă a precizat pentru Moldova Curată că legea trebuie aplicată, indiferent care va fi poziţia instanţei. „Da, legi perfecte nu există, însă legile încep să prindă contur şi pot fi perfecţionate odată ce sunt aplicate.  Procurorii trebuie să fie mai insistenţi şi chiar trebuie să îşi asume rolul de pioneri. Doar după ce vom avea precedente judiciare, va fi clar dacă legea trebuie îmbunatăţită şi care sunt cusururile. Să se pronunţe instanţele, să se meargă până la Curtea Supremă de Justiţie, care vor oferi interpretările şi clarificările necesare.”, a conchis Lilia Ioniţă.

Menţionăm că „îmbogăţirea ilicită este prevăzută ca infracţiune penală obligatorie sau opţională în următoarele convenţii internaţionale: Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, Articolul 20; Convenţia inter-americană împotriva corupţiei, Articolul IX. În prezent mai multe state au optat pentru includerea în legislaţia naţională penală a unei asemenea componenţe de infracţiune printre care amintim: Argentina, Ecuador, El Salvador, Paraguay, Peru şi Venezuela, Hong Kong etc., iar la nivel european, o asemenea componenţă de infracţiune se regăseşte în legislaţia Ucrainei şi Lituaniei.

Lilia Zaharia

Lilia Ioniţă



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...

Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.

03 decembrie 2015
616
Arhiva

INTERVIU// Avocatul poporului: ”Corupția a ajuns la un...

”În 2015, când am fost numit în funcție, m-a mirat foarte mult aprecierea dată de Departamentul de Stat al SUA, pentru că raportul începea cu Moldova. M-a mirat fraza: ”Corupția în Republica Moldova este cea mai gravă încălcare a drepturilor omului”. Prin urmare, corupția a ajuns la un așa nivel încât afectează drepturile omului”, a declarat Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. Ombudsmanul a accentuat că nu atât legislația, cât actorii din sistemul de justiție creează situații de corupție.

01 noiembrie 2018
219
Arhiva

Vicepreședintele Judecătoriei Botanica nu divulgă prețu...

Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

12 septembrie 2016
203
Arhiva

CNI va verifica averea ministrului Mediului după un art...

Comisia Națională de Integrtate a decis la ședința de joi, 19 iunie, să inițieze un control în privința noului ministru al Mediului, Valentina Țapiș, care este bănuită că nu și-a inclus toate veniturile și proprietățile în declarația pentru anul 2012. Controlul vine în urma unui articol publicat de Moldova Curată în luna mai, când Valentina Țapiș deținea funcția de ministru adjunct al Mediului.

19 iunie 2014
228
Arhiva

CNI mai dă un procuror pe mâna procurorilor

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor sesiza şefii de la Procuratura Generală în cazul lui Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. În declaraţia sa pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, omul legii nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.  

02 octombrie 2014
441
Arhiva

Profil candidat: Ilian Cașu

Integritate în activitatea politică

01 februarie 2019
262