Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Constituţională

Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.

În luna februarie 2014 în Codul Penal al Republicii Moldova a fost introdus articolul 330²: „îmbogăţirea ilicită”, care este definită ca „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. Potrivit acestei prevederi, infracţinea se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 120 şi 160 de mii de lei sau cu închisoare pe un termen de la trei până la şapte ani. Dacă această infracţiune este săvârşită de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, atunci pedeapsa include amendă în mărime de la 160 până la 200 000 de lei sau închisoare pe un termen de la 7 până la 15 ani. În ambele cazuri, persoanele sunt private de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Sesizare depusă la Curtea Constituţională

Eduard Varzar

La câterva luni de la intrarea in vigoare, în luna decembrie 2014, acest instrument anticorupţie a fost contestat la Curtea Constituţională de către avocatul parlamentar Tudor Lazăr. El susţine că această modificare a Codului Penal încalcă articolul 46 (aliniat 3) din Constituţie, care prevede că “averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezumă.” Ombudsmanul mai arată că sintagma „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobîndite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”, poate duce la o interpretare largă, cerând ca acel caracter licit al dobândirii proprietăţii să fie demonstrat de către inculpat. “Pentru ca prezumţia de dobândire licită a averii să aibă un caracter real şi efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care şi-a dobândit averea sau a obţinut veniturile, ci organele de urmărire penală şi instanţa de judecată trebuie să fie acelea care să demostreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activităţi ilicite, de natură infracţională”, specifica ombudsmanul în sesizarea depusă la CC.

Expert al Consiliului Europei: „Se cere conformarea constituţiilor naţionale cu normele europene”

Însă în „Avizul Direcţiei societate informaţională şi acţiune împotriva criminalităţii privind Articolul 3 din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi proiectul de Lege cu privire la testarea integrităţii profesionale ale Republicii Moldova”, expertul Consiliului Europei, Tilman Hoppe spunea că una dintre provocările majore pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită constă în faptul că ea inversează într-o oarecare măsură sarcina probei pentru unul dintre elementele infracţunii. „Acest aspect nu constituie în sine o încălcare a drepturilor omului în conformitate cu normele europene, dar cere conformare cu constituţiile naţionale”, se spune în avizul elaborat înainte ca prevederea să fie votată în Legislativ.

Lilia Ioniţă, coordonatorul de proiect la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC),  a specificat faptul că articolul 8 din Constituţie prevede în mod expres că „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte… ” și că ”(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

“La momentul ratificării Convenţiei ONU împotriva corupţiei, Republica Moldova nu a formulat nici o rezervă prin care să decline aplicarea art. 20 din acest document, care recomandă statelor semnatare să adopte infracţiunea de îmbogăţire ilicită, în următorii termeni: „Sub rezerva Constituţiei sale şi a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvarşite cu intenţie, îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime.” În contrast cu abordarea ţării noastre, alte state la etapa ratificării Convenţiei ONU au formulat în mod expres rezerve prin care au declarat că nu vor aplica art. 20 din Convenţie, pe motiv că acesta contravine Constituţiei. Republica Moldova nu a făcut o asemenea rezervă, respectiv, ar urma să-şi respecte angajamentele asumate, odată cu ratificarea Convenţiei”, a argumentat Lilia Ioniţă.

Examinarea dosarelor penale privind îmbogăţirea ilicită decurge anevoios

Pe parcursul unui an de când prevederea „îmbogăţirea ilicită” este în vigoare, Procuratura Anticorupţie a deschis trei dosare penale în baza acestui articol. Procurorii menţionează că urmărirea penală în cele trei cazuri decurge greu, deoarece ei nu au practici de investigare a unor situaţii similare.

Şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie, Eduard Varzar, a declarat în cadrul mesei rotunde „Pachetul de legi anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 ianuarie curent, că unui procuror îi este greu să îşi asume riscul de a merge în instanţă şi a obţine o sentinţă de achitare, în condiţiile în care redacţia normei penale este incertă şi lasă loc de interpretări. „Investigatorilor şi procurorilor le este greu să îşi asume rolul de pionieri în identificarea unei practici, deoarece nu se cunoaşte care ar fi aprecierea instanţei”, a menţionat procurorul anticorupţie.

În replică, Lilia Ioniţă a precizat pentru Moldova Curată că legea trebuie aplicată, indiferent care va fi poziţia instanţei. „Da, legi perfecte nu există, însă legile încep să prindă contur şi pot fi perfecţionate odată ce sunt aplicate.  Procurorii trebuie să fie mai insistenţi şi chiar trebuie să îşi asume rolul de pioneri. Doar după ce vom avea precedente judiciare, va fi clar dacă legea trebuie îmbunatăţită şi care sunt cusururile. Să se pronunţe instanţele, să se meargă până la Curtea Supremă de Justiţie, care vor oferi interpretările şi clarificările necesare.”, a conchis Lilia Ioniţă.

Menţionăm că „îmbogăţirea ilicită este prevăzută ca infracţiune penală obligatorie sau opţională în următoarele convenţii internaţionale: Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, Articolul 20; Convenţia inter-americană împotriva corupţiei, Articolul IX. În prezent mai multe state au optat pentru includerea în legislaţia naţională penală a unei asemenea componenţe de infracţiune printre care amintim: Argentina, Ecuador, El Salvador, Paraguay, Peru şi Venezuela, Hong Kong etc., iar la nivel european, o asemenea componenţă de infracţiune se regăseşte în legislaţia Ucrainei şi Lituaniei.

Lilia Zaharia

Lilia Ioniţă