Au fost publicate rapoarte de investigație independentă a integrității unor judecători ai Curții de Apel Chișinău

Integritatea etică și financiară a patru judecători ai Curții de Apel Chișinău a fost investigată în ultimele luni de o echipă de jurnaliști și juriști, rezultatele fiind publicate joi de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Autorii rapoartelor au analizat comportamentul judecătorilor Dorin Dulghieru, Ana Panov, Mihail Diaconu și Olga Cojocaru sub aspectul eticii profesionale, dar și stilul de viață al acestora, declarațiile de avere și achizițiile făcute. Acestea sunt primele investigații independente, urmând să fie publicate astfel de rapoarte și în privința altor judecători și procurori.

Referitor la judecătorul Dorin Dulghieru, în raport se menționează că, în calitate de președinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, magistratul a manifestat o lipsă de atitudine pro-activă în asigurarea transparenței activității judecătoriei, prin faptul că nu a asigurat condițiile necesare pentru prezența publicului și a presei la pronunțarea hotărârii instanței privind plasarea în arest a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015. Dorin Dulghieru a spus (min.7.40) atunci în fața jurnaliștilor că judecătoria nu are spații mai mari, de aceea ședința de judecată și pronunțarea deciziei au loc în biroul foarte strâmt al judecătorului Victor Rățoi. În realitate, judecătoria dispunea de spații mai mari – însuși biroul lui Dorin Dulghieru era de câteva ori mai mare decât biroul judecătorului Rățoi, fapt confirmat prin informația oferită de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Decizia privind arestul, chestiune care la acel moment era de interes public major, a fost pronunțată fără prezența presei, doar un cameraman reușind să filmeze prin ușa întredeschisă a biroului.  

De cealaltă parte, Dorin Dulghieru a explicat pentru autorii raportului că acțiunile sale au fost conforme cu legea și cu atribuțiile pe care le avea: „Asigurarea publicității procesului judiciar ține de obligația pozitivă a statului în calitate de element esențial al dreptului de acces la justiție, în calitatea de președinte de instanță, am asigurat această sarcină, în limita resurselor disponibile. Deci, în calitate de președinte, nu am recurs la acte de intervenție ex officio în procesul de organizare a judecării cauzei aflate în gestiunea judecătorului Rățoi Victor și implicit în ceea ce cade sub incidența conceptului de independență individuală a judecătorului în scopul asigurării dreptului de acces la pronunțarea soluțiilor judiciare – parte a procesului judiciar, din motivul că soluția administrativă care mi se pretinde nu era „ultima ratio” și „inadmisibilității ingerinței administrative în independența personală a judecătorului” i-a fost acordată o pondere mai mare în cadrul evaluării în circumstanțele speței, a echilibrului de proporționalitate dintre drepturile și interesele analizate în raport cu interesul general al justiției. În calitate de președinte, nu am interzis accesul în instanță al mass-mediei. Nu am mințit referitor la lipsa sălilor de judecată. Acuzațiile care mi se aduc se întemeiază pe înțelegerea eronată a modului de organizare a instanței de judecată și lipsa diferențierii între spațiile cu statut de sală de judecată și biroul judecătorului”, a spus Dorin Dulghieru, a cărui explicație integrală poate fi citită în raport.

De asemenea, în document sunt expuse pe larg și aspecte privind achizițiile de bunuri imobile și mobile ale familiei, în care judecătorul a fost, timp de mulți ani, singura persoană cu venituri oficiale.

În privința judecătoarei Ana Panov, în raport sunt scoase în evidență inclusiv împrumuturile pe care familia le-a contractat în anii 2021-2023 de la persoane fizice: „Familia Panov a contractat în anul 2021 trei împrumuturi fără dobîndă de la persoane fizice în sumă totală de 643 440 de lei (…). În anul 2023 a obținut un alt împrumut fără dobîndă de la o altă persoană fizică, în suma de 50 000 de euro”, se menționează în raport. Drept explicație, judecătoarea a comunicat: „Aceste contracte cu cet. *, cet. ** și cet. ***, au fost fără dobândă. Sunt persoane fizice cu care are contracte de arendă a bunului pentru activitate soțul. Împrumutul a fost utilizat pentru reparația bunului, la rugămintea lor (…) Toate contractele nu au fost acordate cu titlu oneros”. Constatările și explicațiile integrale pot fi găsite în raport.

Mihail Diaconu, un alt judecător la Curtea de Apel Chișinău investigat de jurnaliști și juriști, a examinat, în aprilie 2009, cu abateri disciplinare, materiale administrative şi demersuri ale procurorilor privind aplicarea arestului în privința unor tineri maltratați la protestele din 7 aprilie 2009. Judecătorul însă nu a fost pedepsit disciplinar, deoarece la momentul examinării faptelor de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – aprilie 2010 - termenul de prescripție expirase: „…se constată existenţa abaterii disciplinare, dar se refuză intentarea procedurii disciplinare din cauza expirării termenului de prescripţie pentru tragerea lor la răspundere disciplinară”, se spune în Hotărârea din 26 aprilie 2010 a CSM. Informații complete despre aspecte ale integrității etice și financiare a judecătorului Mihail Diaconu pot fi găsite în raport. Judecătorul nu a răspuns la solicitarea autorilor raportului de a comenta faptele constatate.

În privința judecătoarei Olga Diaconu, autorii raportului notează: „Se constată anumite neclarități în privința unei proprietăți deținute în comun de către judecătoare și mama sa și a unor venituri obținute de la mama sa, pe care judecătoarea nu le-a explicat foarte clar nici autorilor raportului. O situație neclară a fost observată în legătură cu mai multe autoturisme deținute și utilizate de judecătoare și apropiații săi. Se constată admiterea tergiversării excesive a examinării unor cauze de rezonanță. Se constată admiterea unor cazuri de neuniformitate la pronunțarea unor decizii pe anumite cazuri, în special în cauze de rezonanță”. Olga Diaconu a răspuns parțial la solicitarea de a comenta aceste constatări. Toate argumentele și comentariile pot fi găsite în raport.

Rapoartele au fost realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.

Viorica Manole